Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in posts
Search in pages
Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in posts
Search in pages
Stiri-si-noutati-din-domeniul-energiei

Știri

Ce mai este nou în domeniu? Ce se discută? Care sunt subiectele importante?

Intreaba-expertii-nostri

Întreabă un expert

Ai o problemă sau o nelămurire? Întreabă-ne, iar experții noștri îți vor răspunde în cel mai scurt timp.

  • Acasă
  • Știri
  • Reducerea emisiilor de carbon la nivel de oraș: ce putem învăța de la orașele de succes?

Reducerea emisiilor de carbon la nivel de oraș: ce putem învăța de la orașele de succes?

Convenția primarilor din UE privind clima și energia (EU Covenant of Mayors for Climate and Energy – EUCoM) reunește autorități locale și regionale care se angajează în mod voluntar să implementeze obiectivele Uniunii Europene în materie de climă și energie pe teritoriul lor. Autoritățile locale semnatare împărtășesc o viziune comună pentru a face orașele decarbonizate și rezistente, iar cetățenii acestora să aibă acces la o energie sigură, durabilă și la prețuri accesibile. Semnatarii își iau angajamentul de a-și reduce emisiile de CO2 cu cel puțin 40% până în anul 2030 și de a-și spori rezistența la efectele schimbărilor climatice.

EUCoM este una dintre cele mai mari rețele subnaționale de acțiune climatică din lume, cu peste 1.000 de orașe care găzduiesc peste 50 de milioane de oameni.

În timp ce unele inițiative climatice la nivel de oraș îndeplinesc cerințele naționale, multe sunt mai ambițioase și se extind dincolo de eforturile guvernelor naționale respective. Eforturile climatice la nivel de oraș pot juca un rol esențial în reducerea decalajului privind politicile și obiectivele globale și cele naționale privind emisiile de carbon.

Cu toate acestea, o întrebare cheie este dacă și în ce măsură orașele își îndeplinesc angajamentele privind clima. Un studiu publicat în Nature Climate Change, oferă una dintre cele mai cuprinzătoare evaluări ale progreselor orașelor în direcția obiectivelor lor climatice, despre care vom vorbi și noi în acest articol.

Rezultatele arată că peste 60% din cele peste 1.000 de orașe europene care și-au monitorizat performanțele sunt pe drumul cel bun pentru a-și atinge obiectivele climatice stabilite.

Au fost investigați factorii (cum ar fi tipul de acțiune climatică pe care îl urmăresc orașele și ambiția obiectivelor lor) care influențează progresul în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și ce lecții au aceste rezultate pentru guvernarea climei la nivel de oraș.

Urmărirea performanței climatice

Determinarea impactului acțiunilor climatice subnaționale a fost o provocare din mai multe motive. În cel de-al cincilea raport de evaluare publicat în 2013 – 2014, Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) a concluzionat că, deși „mii de orașe întreprind planuri de acțiune climatică, impactul lor agregat rămâne necunoscut”. Acest lucru s-a datorat faptului că „există puține evaluări ale planurilor de acțiune în domeniul climei urbane și ale eficacității acestora”.

Lipsa datelor cu privire la emisiile de gaze cu efect de seră la nivel de oraș, informații limitate cu privire la implementarea politicilor și metodologii incoerente pentru monitorizarea progresului, sunt toate motivate pentru această lacună de cercetare.

Pentru a aborda aceste probleme, au fost compilate datele disponibile pentru mai mult de 1.000 de orașe care participă la Pactul primarilor din UE pentru climă și energie (EUCoM) – una dintre cele mai mari rețele subnaționale de acțiune climatică din lume. Aceste 1.066 de orașe găzduiesc aproape 50 de milioane de oameni – aproximativ 11% din populația UE.

Depășirea obiectivelor UE

Fondat în 2008, pactul include mai mult de 10.000 de guverne locale și regionale care s-au angajat să depășească obiectivul UE stabilit pentru 2020 – de a reduce emisiile cu 20% sub nivelurile din 1990 sau să îndeplinească obiectivul UE pentru 2030 – de reducere a emisiilor cu cel puțin 40%. Orașele participante sunt obligate să furnizeze inventare de emisii și rapoarte de progres la fiecare doi ani.

Sunt orașele pe drumul cel bun pentru a-și atinge propriile ținte?

Se constată că orașele din acest set de date s-au angajat, în medie, să reducă emisiile cu 24% comparativ cu valorile lor de bază. Orașele care își monitorizează progresul și au raportat datele colectate, au realizat deja o reducere de aproximativ 15% a emisiilor, totalizând 51 milioane tone de CO2 între 2008 și 2019.

Presupunând că și-au menținut aceeași rată de reducere a emisiilor, putem spune că aproape 60% dintre orașele din setul de date și-au îndeplinit prin urmare obiectivul climatic pentru 2020. (Vom confirma acest lucru când vor apărea statisticile pentru 2020).

Harta de mai jos arată orașele care sunt în grafic cu obiectivele lor (punctele albastre), împreună cu cele care au rămas în urmă (punctele albe) și cele ale căror emisii au crescut în loc să scadă (punctele roșii).

Harta performanțelor de reducere a emisiilor calculate pentru 1.066 de orașe din Europa, unde au fost disponibile suficiente date. Credit: Hsu și colaboratorii (2020)

„În grafic” înseamnă uneori „mai puțin ambițios”!

Mai multe caracteristici disting orașele care sunt în grafic pentru a-și atinge obiectivul climatic de cele care nu sunt. De exemplu, orașele în grafic tind să aibă emisii de bază mai mari – aproximativ 5,9 tone de CO2 pe cap de locuitor, comparativ cu 4,6 tone pentru orașele care nu sunt în grafic. Prin urmare, acestea ar putea avea o posibilitate mai ridicată de atenuare a climei.

Orașele în grafic au avut, de asemenea, un obiectiv mai mic de atenuare a climei în comparație cu orașele care nu sunt în grafic (aproximativ 23% față de 25%), sugerând că sunt mai puțin ambițioase.

Diferențe regionale

Performanțele climatice la nivel de oraș variază în mod semnificativ în funcție de țară. De exemplu, în timp ce orașele din Cipru și Turcia au obținut o reducere medie a emisiilor pe cap de locuitor care depășește 5% pe an, orașe din Europa de Est și-au crescut emisiile medii pe cap de locuitor.

Și, așa cum ar fi de așteptat, țările cu reduceri mai mari ale emisiilor la nivel național sunt mai susceptibile de a găzdui orașe care sunt în grafic (3% pe an) decât în afara graficului (2,4% pe an).

În setul de date, Spania deține cea mai mare pondere de orașe aflate în grafic (81%), urmată îndeaproape de Marea Britanie (80%), Danemarca (71%), Austria (67%) și Portugalia (63%). Glasgow din Scoția, care urmează să fie gazda COP26 anul acesta, se numără printre orașele din Marea Britanie care sunt în grafic, având deja o reducere anuală de 3,6% a emisiilor pe cap de locuitor din 2006 până în 2012. Spania, a cărei orașele participante din setul de date au doar o medie de 22.658 de locuitori, se mândrește cu actori precum Murtas (care are o suprafața de 72 km2), un municipiu din Granada, care a realizat reduceri anuale de emisii pe cap de locuitor de 11% între 2007 și 2012.

Țările cu o pondere moderată de orașe care sunt în grafic se întind pe mai multe regiuni geografice. Italia, de exemplu, are 48%, în timp ce Finlanda, Irlanda, Turcia, Slovenia și Ucraina se situează în jur de 50%. Cu toate acestea, țări precum Belgia, Germania și cele din estul Europei – Bosnia și Herțegovina, Lituania, Belarus, Georgia și Slovacia – au câteva orașe în grafic (mai puțin de 10%).

Ce determină performanța climatică?

Se pare că performanța climatică este determinată de o combinație de caracteristici la nivel de plan, la nivel de oraș și la nivel de țară.

Poate surprinzător, rezultatele sugerează că o ambiție mai mare ar putea să nu conducă la performanțe mai bune. Orașele „ambițioase” – cele care și-au stabilit obiective de reducere a emisiilor cu peste 21% până în 2020 (cifra mediană pentru toate cele 1.066 de orașe) – tind să reducă emisiile anuale pe cap de locuitor cu aproximativ jumătate de punct procentual mai puțin decât alte orașe.

Strategiile orașului se concentrează pe 6 teme

Analiza realizată relevă șase teme asupra cărora tind să se concentreze strategiile de politică climatică urbană. Graficul de mai jos ilustrează prevalența acestora, cu liniile mai lungi care indică faptul că subiectul figurează într-un număr mai mare de politici climatice a orașelor.

În ordinea descrescătoare a importanței, aceste subiecte includ:

  • Administrația municipală (30%)
  • Clădiri publice și iluminat (19%)
  • Clădiri rezidențiale și măsuri de planificare urbană (18%)
  • Mobilitate și transport public (13%)
  • Integrare intersectorială (10%)
  • Intervenții de eficiență energetică (10%)

https://energypost.eu/wp-content/uploads/2020/09/word-image-22.png

Subiecte și cuvinte cheie identificate în acțiunile climatice ale orașelor europene. Liniile mai lungi indică subiectele care apar în cele mai multe politici climatice ale orașelor.  Credit: Hsu și colaboratorii  (2020)

În ceea ce privește alte caracteristici ale unui oraș care ar putea explica performanțele sale climatice, se consideră că niciunul dintre următorii indicatori: PIB-ul pe cap de locuitor, numărul de locuitori sau densitatea populației nu are o importanță majoră. Cu toate acestea, emisiile de bază mai mari pe cap de locuitor conduc de obicei la o reducere mai mare a emisiilor pe cap de locuitor.

Reducerea mai mare a emisiilor la nivel național se traduce, de asemenea, prin reducerea mai mare a emisiilor la nivel local. Deși mai multe politici naționale climatice nu îmbunătățesc neapărat performanțele climatice urbane, ele par să conducă la o ambiție mai mare la nivel de orașe.

Implicații pentru guvernarea climei și cercetare

Rezultatele arată că majoritatea orașelor membre EUCoM – care solicită orașelor să se angajeze în eforturi care depășesc sau sunt suplimentare cerințelor naționale, își îndeplinesc angajamentele climatice.

În timp ce analiza arată că tendințele naționale de reducere a emisiilor au legătură cu realizările orașelor, aproximativ 40% (432 de orașe) din orașele din setul de date demonstrează tendințe de reducere a emisiilor care sunt mai abrupte decât cele realizate de guvernele lor naționale.

Studiul identifică, de asemenea, domeniile care ar putea necesita o atenție suplimentară. De exemplu, nivelul ambiției și sectoarele vizate ale planurilor de acțiune climatică influențează puternic reducerea emisiilor. Prin urmare, orașele ar putea dori să exploreze mecanismele din spatele acestui lucru și modalitățile prin care ar putea reflecta această constatare în abordarea lor de planificare.

Faptul că ambiția nu se traduce direct în performanță, sugerează faptul că ar trebui acordată mai multă atenție stabilirii unor obiective de atenuare „bazate pe știință” – adică, obiective care traduc obiectivele globale de reducere a emisiilor pentru profilul de emisii specifice unui oraș.

Performanța relativ slabă a orașelor cu emisii de bază mai mici sugerează că o abordare generală pentru stabilirea obiectivelor de reducere a emisiilor ar putea avea nevoie de o regândire, deoarece ar putea fi mai provocatoare și, potențial, demotivantă pentru orașele care au deja mai puțin consum de carbon.

Strategii câștigătoare

Pe termen scurt, orașele ar putea să-și reducă emisiile concentrându-se mai mult pe îmbunătățirea eficienței energetice. Orașele „performante” din setul de date au implementat economii de energie și emisii prin adoptarea de strategii pentru schimbarea comportamentului, cum ar fi promovarea mobilității pietonilor și a ciclismului și implementarea unor campanii de sensibilizare a publicului.

De asemenea, au înlocuit tehnologiile ineficiente, de exemplu, prin instalarea de sticlă de înaltă eficiență în clădiri, înlocuirea sistemelor de încălzire și utilizarea biomasei în locul combustibililor solizi sau a gazului.

Extragerea lecțiilor relevante de la orașele de succes poate contribui la îmbunătățirea performanței generale și la reducerea decalajului global în ceea ce privește emisii. Inițiativele de cooperare internațională, cum ar fi EUCoM, sunt bine poziționate pentru a facilita în continuare acest tip de experimentare și învățare.

Această analiză reprezintă un pas mic către completarea golului de date privind progresul angajamentului voluntar în materie de schimbări climatice. Încă există o nevoie urgentă de a urmări mai cuprinzător performanța climatică.

Surse:

Ți-a plăcut? Împărtășește cu prietenii

Share on facebook
Share on linkedin
Share on email

Comentarii

Comentariile sunt închise.

Adauga-un-comentariu