Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in posts
Search in pages
Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in posts
Search in pages
Noutati-din-domeniul-energiei

Știri

Ce mai este nou în domeniu? Ce se discută? Care sunt subiectele importante?

Intreaba-un-expert

Întreabă un expert

Ai o problemă sau o nelămurire? Întreabă-ne, iar experții noștri îți vor răspunde în cel mai scurt timp.

Proiect de ordin ANRE: Intervalul de citire a indexului contorului de către operatorul de distribuție nu trebuie să depășească 3 luni

Intervalul de citire a indexului contorului de către operatorul de distribuție este cel prevăzut în contractele de distribuție/furnizare a energiei electrice și poate fi mai mare de o lună, dar nu trebuie să depășească 3 luni, față de 6 luni în prezent, în cazul clienților casnici. Pentru prosumatori, periodicitatea de citire a indexului grupului de măsurare este o lună calendaristică, se arată într-un proiect de ordin al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pentru modificarea și completarea Standardului de performanță pentru serviciul de distribuție a energiei electrice. Conform aceluiași document, operatorul de distribuție are obligația de a asigura accesul la datele istorice de consum ale utilizatorilor care beneficiază de sisteme de măsurare inteligentă a energiei electrice, în conformitate cu prevederile condițiilor-cadru pentru realizarea calendarului de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice la nivel național, aprobate prin ordin al președintelui ANRE, în vigoare. Conform referatului de aprobare a ordinului, prevederile proiectului de act normativ vor responsabiliza operatorii de distribuție (OD) în ceea ce privește respectarea periodicității citirii indexurilor grupurilor de măsurare, astfel încât regularizarea facturilor emise de furnizorii de energie electrică între două citiri să nu conducă la valori considerabile ale serviciului. De asemenea, OD trebuie să se asigure că accesul la datele proprii de consum al utilizatorilor care beneficiază de sisteme de măsurare inteligentă se realizează conform prevederilor reglementărilor în vigoare. În cazul în care OD nu poate asigura disponibilitatea datelor de consum timp de o lună, acesta este obligat să acorde compensații utilizatorilor respectivi, la fel și pentru cei la care periodicitatea de citire nu este respectată: 30 lei – pentru lipsa accesului la datele istorice de consum și pentru nerespectarea periodicității de citire pentru utilizatori, alții decât clienții casnici. 10 lei – pentru nerespectarea periodicității citirii indexului la clienții casnici.

IEA: Prețurile energiei electrice în Europa au fost, în Q4 2021, de peste patru ori mai mari decât media din perioada 2015-2020

Cererea globală de energie electrică va crește cu 2,7% pe an, în medie, în următorii doi ani, deși pandemia de Covid-19 și prețurile ridicate la energie aduc o oarecare incertitudine. Energia generată de sursele regenerabile se va majora în medie cu 8% pe an, acoperind mai mult de 90% din creșterea netă a cererii în această perioadă, potrivit unui raport publicat de International Energy Agency (IEA). Creșterea rapidă a cererii din 2021 a făcut ca prețurile energiei electrice și emisiile de gaze cu efect de seră să ajungă la niveluri record, cu implicații grave pentru consumatori, economii și tranziția la energie curată, notează raportul citat. Creșterea de anul trecut cu 6% a cererii globale de energie electrică a fost cea mai mare la nivel procentual din 2010, când lumea își revenea din criza financiară globală. În termeni absoluți, creșterea din 2021 a fost de peste 1.500 terawatt/h, fiind cea mai mare înregistrată în decursul timpului, conform raportului IEA. „Creșterile puternice ale prețurilor la energie electrică din ultima vreme au cauzat dificultăți pentru multe gospodării și întreprinderi din întreaga lume. Investițiile mai mari în tehnologii energetice cu emisii scăzute de carbon, inclusiv surse regenerabile, eficiența energetică și energia nucleară alături de o extindere a rețelelor de electricitate robuste și inteligente, ne pot ajuta să ieșim din dificultățile de astăzi”, spune directorul executiv al IEA, Fatih Birol. Indicele prețurilor IEA pentru piețele angro de energie electrică aproape s-a dublat față de 2020 și a crescut cu 64% față de media anilor 2016-2020. În Europa, prețurile medii cu ridicata ale energiei electrice în al patrulea trimestru din 2021 au fost de peste patru ori mai mari decât media din 2015-2020. Pe lângă Europa, au existat și creșteri puternice de preț în Japonia și India, în timp ce acestea au fost mai moderate în Statele Unite. Electricitatea produsă din surse regenerabile a crescut cu 6% în 2021, dar acest avans nu a fost suficient pentru a ține pasul cu cererea galopantă. Producția pe bază de cărbune a crescut cu 9%, acoperind mai mult de jumătate din creșterea cererii și atingând un nou vârf istoric, deoarece prețurile ridicate ale gazelor naturale au dus la trecerea de la gaz la cărbune. Producția pe gaz a crescut cu 2%, în timp ce producția de energie nucleară s-a majorat cu 3,5%, aproape atingând nivelul din 2019. În total, emisiile de dioxid de carbon (CO2) din generarea de energie au crescut cu 7%, atingând, de asemenea, un nivel record, după ce au scăzut în cei doi ani anteriori.

Contribuția pentru cogenerare crește cu 50% de la 1 noiembrie

Contribuția pentru cogenerare de înaltă eficiență va fi majorată la 0,02554 lei/kWh de la 1 noiembrie 2021, potrivit unui Ordin al ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei). Față de valoarea actuală, de 0,01712 lei/kWh, creșterea este de aproximativ 50%.

De azi pot fi depuse cereri de finanțare pentru proiecte de iluminat public stradal

Unitățile administrativ-teritoriale de tip comună, oraș sau municipiu pot depune, începând de luni, 25 octombrie, în aplicația informatică pusă la dispoziție pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), cereri de finanțare a proiectelor având ca obiectiv îmbunătăţirea sistemului de iluminat public stradal, în cadrul unui program cu o valoare de 500 de milioane de lei. Programul Iluminat Public se adresează unităților administrative care doresc modernizarea sistemului de iluminat public stradal prin folosirea unor tehnologii mai eficiente capable să reducă semnificativ consumul de energie şi, implicit, factura publică. Conturile de utilizator în aplicația informatică pusă la dispoziție pe site-ul AFM pot fi create începând cu data de 21 octombrie 2021, potrivit unui comunicat al AFM. Finanțarea se acordă în procent de până la 100% din cheltuielile eligibile ale unui obiectiv de investiție și în limita sumelor ce pot fi acordate pentru fiecare categorie de solicitanți. De asemenea, finanțarea se acordă în funcție de categoria unității administrativ-teritoriale, după cum urmează: pentru comune cu o populație de până la 5.000 de locuitori — maximum 1.000.000 lei; pentru comune cu o populație de peste 5.001 de locuitori — maximum 2.000.000 lei; pentru orașe — maximum 3.000.000 lei; pentru municipii de rang 0 — municipiul București — maximum 25.000.000 lei; pentru municipii de rang I — maximum 6.000.000 lei; pentru municipii de rang II — maximum 5.000.000 lei.

UE exclude interzicerea „peste noapte” a boilerelor pe gaz și are în vedere „eliminarea treptată”

Comisia Europeană nu va propune interzicerea „peste noapte” a boilerelor pe gaz, a spus un înalt oficial al UE, explicând că diferențele de mix energetic între statele membre ale UE sunt prea mari pentru a se putea aplica o soluție unică, potrivit unui articol publicat de Euractiv. Va propune Comisia Europeană reglementări care să scoată boilerele pe gaz de pe piața UE, așa cum s-a întâmplat și cu motoarele cu combustie internă din sectorul auto? „Este o întrebare dificilă”, a recunoscut Paula Pinho, director la direcția energetică a Comisiei Europene. Pe de o parte, executivul UE a introdus într-adevăr cerințe în diferite programe politice „pentru a se asigura eliminarea treptată a centralelor pe gaz”, a spus Pinho la un webinar al Parlamentului European.. „Dar trebuie, de asemenea, să ne uităm la poziția diferitelor state membre”, a adăugat ea, spunând că unele țări ale UE „sunt mult, mult mai avansate” decât altele în ceea ce privește decarbonizarea. Acest lucru înseamnă că centralele pe gaz sunt susceptibile să rămână mai mult timp în unele țări decât în ​​altele, a spus Pinho. „Înțelegem că acest lucru nu se poate întâmpla peste noapte cu o interdicție”, a explicat ea. „Deci, în principiu, ideea este să permitem eliminarea treptată și să alocăm bani de redresare din fonduri UE numai acolo unde putem asigura o încălzire eficientă și durabilă. Dar să nu căutăm soluția radicală care ar fi să interzicem pur și simplu o tehnologie care este foarte răspândită și este încă întâlnită în multe case.” Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA) consideră că din anul 2025 nicio centrală pe gaz nu ar mai trebui să fie vândută dacă omenirea îşi doreşte să atingă ţinta de emisii-zero până la jumătatea secolului. Eliminarea centralelor pe gaz este unul dintre cei 400 de paşi propuşi de IEA într-un raport despre drumul către zero emisii. 

Telefoanele mobile, tabletele, căștile și consolele video vor avea un încărcător comun

Printr-o propunere de directivă a Comisiei Europene referitoare la echipamentele radio, portul de încărcare și tehnologia încărcare rapidă vor fi armonizate. Astfel, USB-C va deveni portul standard pentru toate telefoanele inteligente, tabletele, camerele, căștile, difuzoarele portabile și consolele video portabile. În plus, Comisia propune separarea vânzării încărcătoarelor de vânzarea de dispozitive electronice, conform unui comunicat al instituției. Prin această decizie, Comisia Europeană face un pas important împotriva deșeurilor electronice și a inconvenientelor cauzate consumatorilor de prevalența diferitelor încărcătoare incompatibile pentru dispozitivele electronice. Cu toate că prin colaborarea cu industria producătoare din ultimii ani, bazată pe o abordare voluntară, numărul de încărcătoare pentru telefoane mobile a fost redus de la 30 la 3, încă nu a fost stabilită o soluție de încărcare exhaustivă pentru toate dispozitivele relevante. Propunerile Comisiei: Un port de încărcare armonizat pentru dispozitivele electronice: USB-C va fi portul comun. Aceasta va permite consumatorilor să își încarce dispozitivele cu același încărcător cu port USB-C, indiferent de marca dispozitivului. Tehnologia de încărcare rapidă armonizată va contribui la prevenirea faptului că diferiți producători limitează în mod nejustificat viteza de încărcare și va ajuta la asigurarea faptului că viteza de încărcare este aceeași atunci când se utilizează orice încărcător compatibil pentru un dispozitiv. Separarea vânzării unui încărcător de vânzarea dispozitivului electronic: consumatorii vor putea cumpăra un nou dispozitiv electronic fără un încărcător nou. Acest lucru va limita numărul încărcătoarelor nedorite sau neutilizate. Se estimează că reducerea producției și eliminării noilor încărcătoare va reduce cantitatea de deșeuri electronice cu aproape o mie de tone pe an. Informații mai pertinente pentru consumatori: producătorii vor trebui să furnizeze informații relevante cu privire la performanța de încărcare, inclusiv informații privind puterea cerută de dispozitiv și dacă acesta permite încărcarea rapidă. Astfel, consumatorii vor putea vedea mai ușor dacă încărcătoarele lor pe care le posedă îndeplinesc cerințele noului lor dispozitiv sau vor putea să aleagă un încărcător compatibil. Împreună cu celelalte măsuri, acest lucru ar ajuta consumatorii să limiteze numărul de încărcătoare noi achiziționate și i-ar ajuta să economisească 250 de milioane EUR pe an care ar fi cheltuiți cu achiziții inutile de încărcătoare. Revizuirea Directivei privind echipamentele radio face parte din acțiunea mai amplă a Comisiei de abordare a durabilității produselor, în special a produselor electronice de pe piața UE, care se va afla în centrul unei viitoare propuneri privind produsele durabile. Care sunt etapele următoare Propunerea de directivă revizuită privind echipamentele radio urmează să fie adoptată de Parlamentul European și de Consiliu. După care, Comisia apreciază că o perioadă de tranziție de 24 de luni de la data adoptării va oferi industriei suficient timp pentru a se adapta înainte de intrarea în vigoare. Pentru a avea în cele din urmă un încărcător comun, este necesară interoperabilitatea deplină la ambele capete ale cablului: dispozitivul electronic și sursa externă de alimentare cu energie. Finalizarea interoperabilității dispozitivului va fi realizată prin punerea în practică a propunerii menționate, iar interoperabilitatea sursei externe de alimentare va fi abordată în cadrul revizuirii Regulamentului privind proiectarea ecologică al Comisiei. Aceasta va fi lansată mai târziu în cursul acestui an, astfel încât intrarea în vigoare a celor două propuneri să poată fi sincronizată. În 2020, în UE au fost vândute aproximativ 420 de milioane de telefoane mobile și alte dispozitive electronice portabile. În medie, consumatorii dețin aproximativ trei încărcătoare de telefon mobil, dintre care utilizează două în mod regulat. Cu toate acestea, 38 % dintre consumatori declară că s-au confruntat cel puțin o dată cu probleme legate de încărcarea telefonului mobil deoarece încărcătoarele disponibile erau incompatibile. Situația nu este doar neplăcută, ci și costisitoare pentru consumatori, care cheltuiesc aproximativ 2,4 miliarde EUR anual pentru încărcătoare independente care nu sunt furnizate împreună cu dispozitivele electronice. În plus, se estimează că încărcătoarele eliminate și neutilizate vor genera până la 11 000 de tone de deșeuri electronice în fiecare an.

Motivele creșterii prețurilor la gaze și electricitate, explicate de Comisia Europeană

Prețurile angro ale gazelor naturale din Europa au înregistrat o creștere semnificativă în al doilea trimestru al anului 2021, confirmă ultimul raport trimestrial al DG Energy din cadrul Comisiei Europene privind piețele de gaze și electricitate. Unul dintre motive este creșterea cererii în raport cu nivelul foarte scăzut al acesteia din aceeași perioadă a anului 2020. Cu toate acestea, creșterea cererii care a provocat dificultăți pe piețele energetice ale UE în această toamnă a venit doar în al treilea trimestru, arată raportul. Ca răspuns la această evoluție a prețurilor, Comisia a publicat un set de opțiuni deschise statelor membre pentru a aborda impactul asupra pieței și asupra utilizatorilor finali: CE: Set de măsuri pentru diminuarea impactului creșterii prețurilor la energie. Raportul citat evidențiază o creștere a prețurilor angro de la 19 € /MWh, la începutul trimestrului, la 35 € / MWh până la sfârșitul lunii iunie. Dar, în august și septembrie, prețul mediu angro pe piața spot a crescut la noi niveluri record, de 70-80 € /MWh. Piețele globale de GNL (gaz natural lichefiat) au avut un impact semnificativ asupra prețurilor angro europene, determinat în principal de cererea de GNL din Asia și de redresarea lentă a ofertei la mai mulți mari producători, agravată și de creșterea prețurilor de transport. În Europa, scăderea fluxurilor de gaze din Norvegia în trimestrul II 2021, cauzată de devansarea unor lucrări de mentenanță a infrastructurii realizate mai devreme decât de obicei, a contribuit, de asemenea, la ritmul lent de stocare în depozitele de gaz. La sfârșitul lunii iunie 2021, rata medie de umplere a depozitelor de gaz în UE a fost de doar 48%, cea mai mică din ultimul deceniu în această perioadă a anului și a scăzut cu 33 de puncte procentuale față de 2020. Comportamentul furnizorului de gaz rus, care a rezervat mai puține capacități de interconexiune decât era de așteptat, ceea ce a presupus importuri mai mici pentru perioada următoare, s-a adăugat la criza de pe piață din lunile de vară. Consumul de gaze din UE în al doilea trimestru al anului 2021 a crescut cu 19% față de aceeași  perioadă din 2020, când consumul era diminuat din cauza restricțiilor Covid. Cererea a fost determinată de vremea rece din aprilie-mai 2021 și de creșterea utilizării gazului în generarea de energie electrică, pe fondul redresării economice mai rapide decât se aștepta în UE. Producția de gaze indigene a continuat să scadă în UE de la an la an (-8%), în timp ce importurile au crescut cu 7%, iar importurile de GNL au crescut cu doar 1%. Prețurile spot ale gazelor din T2 2021 au crescut cu aproximativ 30-40% față de primul trimestru al anului 2021, iar de la un an la altul au înregistrat creșteri de trei până la cinci ori. Prețurile de vânzare cu amănuntul ale gazelor pentru gospodării au marcat o creștere de 7,5% față de anul anterior în trimestrul II 2021. Se așteaptă creșteri mai semnificative în contractele de vânzare cu amănuntul în trimestrele următoare, avertizează raportul. Raportul trimestrial al pieței energiei electrice evidențiază modul în care consumul a crescut pe măsură ce restricțiile pandemice au fost ridicate pe o mare parte a continentului. Consumul la nivelul UE a crescut cu 11% față de anul anterior în T2 2021, în urma reluării activității industriale. Cererea de energie pentru confort termic (încălzire/răcire) a influențat, de asemenea, creșterea cererii în cursul trimestrului. Cu toate acestea, cererea de energie a fost cu puțin sub nivelul din 2019 (-0,5%). Raportul arată, de asemenea, că cererea de vehicule cu încărcare electrică (ECV) a continuat să crească semnificativ – cu peste 450.000 de ECV noi înregistrate în UE din aprilie până în iunie 2021 – cu aproximativ 245% mai mare decât în aceeași perioadă din 2020. Creșterea bruscă a prețurilor, în principal la gaz, cărbune și într-o măsură mai mică a certificatelor de CO2, combinată cu creșterea cererii de energie legată de redresarea economică, dar și fluctuațiile de temperatură din Europa au condus prețurile la maxime ale ultimilor 13 ani pe multe piețe europene. Punctul de referință european al energiei a fost în medie de 68 € / MWh în T2 2021 – echivalent cu 158% mai mare decât T2 2020 și cu 58% în creștere în aceeași perioadă din 2019. Conform raportului, ponderea surselor regenerabile de energie în mixul energetic a reușit să ajungă la 42% în al doilea trimestru, depășind combustibilii fosili (32%) – cu o creștere de 11% a producției solare (+6 TWh), 7% a vântului (+5 TWh) și 7% biomasă (+2 TWh) anual.