Schimbarea obiceiurilor energetice în România nu mai este un deziderat, ci mai degrabă un proces în desfășurare, vizibil în gesturi cotidiene pe care tot mai mulți dintre noi le adoptăm fără să le percepem ca pe un efort. Conform unei cercetări sociologice realizate pentru platforma despre-energie.ro, românii au devenit în ultimul an mult mai conștienți de importanța măsurilor simple pentru a reduce consumul inutil de energie. Încărcătorul de telefon scos din priză, mașina de spălat setată la 30°C sau becurile stinse când pleci din cameră sunt gesturi mici, dar datele studiului arată că ele devin, treptat, noul normal.

Mașina de spălat: 30°C devine noua setare implicită
Unul dintre cele mai relevante rezultate ale studiului privește temperatura la care românii își spală rufele. Întrebați cât de des folosesc mașina de spălat la temperaturi ridicate, de peste 60°C, peste 41% dintre respondenți au spus că obișnuiesc să seteze temperaturi eco, de 30°C. Este un procent semnificativ, care arată că mesajul privind eficiența programelor la temperaturi reduse a ajuns la o masă critică de consumatori.
Pe de altă parte, aproape 40% recunosc că apelează la temperaturi ridicate atunci când spală lenjerii de pat sau haine foarte murdare, o utilizare justificabilă din punct de vedere igienic. Segmentul care ridică semne de întrebare este cel de peste 13% care declară că folosesc temperaturi ridicate destul de des, la mai mult de jumătate din ciclurile de spălare. Având în vedere că programele de spălare la temperaturi reduse pot reduce consumul de energie cu până la 50–60% comparativ cu ciclurile standard la temperaturi mai ridicate, acest segment are cel mai mare potențial de economisire prin simpla schimbare a unui buton.
Interesant este că din rândul celor care declară că spală des la temperaturi de peste 60°C, o ușoară majoritate înclină în favoarea bărbaților (peste 51%). O altă concluzie interesantă este aceea că majoritatea celor care declară că folosesc programe ECO au venituri medii de 2.500-5.000 lei/lună (47,6%) la care se adaugă alți 31,1% care câștigă sub 2.500 de lei/lună. Iată că astfel aproape 8 din 10 utilizatori de programe ECO au venituri mici sau medii.
Uscatul rufelor – 8 din 10 pentru uscare naturală
În ceea ce privește uscarea rufelor, tabloul este clar: peste 80% dintre români preferă uscarea naturală sau preponderent naturală, în timp ce doar 14% apelează la o combinație între uscarea naturală și uscătorul de rufe. Este un rezultat care reflectă atât obișnuințele tradiționale românești, cât și o formă intuitivă de economisire, devreme ce uscătorul de rufe este unul dintre cei mai mari consumatori de energie din gospodărie, iar faptul că majoritatea românilor nu depind de el este un avantaj energetic pe care multe țări din Europa de Vest nu îl au.
Uscătorul electric pare preferat mai degrabă de tineri: 37,5% din cei care declară că folosesc exclusiv uscătorul sunt din grupa de vârstă 36-45 de ani, la care se adaugă încă 21,9% din categoria 18-35 de ani. Pe de altă parte, dacă analizăm categoria celor care declară că usucă rufele preponderent natural, observăm că 41% vin din grupa de vârstă 56-65, la care li se adaugă încă 18% din categoria de peste 65 de ani. Aceeași tendință se regăsește și în rândul celor care declară că folosesc exclusiv uscarea naturală.
Lumina din casă: 74% au devenit atenți
Iluminatul rămâne zona în care cele mai multe gospodării pot face economii imediate și fără niciun cost. Conform studiului, ponderea celor care au început să fie foarte atenți la becurile lăsate aprinse în încăperile în care nu se stă a crescut la peste 74%. Este un progres notabil care arată că mesajul „stinge lumina când pleci din cameră”, poate cel mai vechi sfat de economisire din domeniul energiei, a fost în cele din urmă adoptat de trei sferturi din populație.
Dar studiul dezvăluie și câteva justificări interesante din partea celor care încă lasă becurile aprinse. Circa 7% spun că nu îi deranjează pentru că folosesc iluminat LED, deci cu un consum mai mic. E o argumentație parțial corectă: un bec LED consumă într-adevăr mult mai puțin decât unul incandescent, dar „mai puțin” nu înseamnă „zero”, iar dacă ai 5-6 becuri LED aprinse inutil, care funcționează câte 4–5 ore pe zi, consumul se adună. Alți 5,5% declară că lasă becurile aprinse pentru că se întorc repede în respectivele încăperi, o justificare familiară pentru mulți dintre noi.

Încărcătorul din priză: de la uitare la disciplină
Poate cea mai surprinzătoare schimbare de comportament evidențiată de studiu privește încărcătorul de telefon mobil sau de laptop. 66% dintre respondenți declară că îl scot imediat din priză după încărcarea completă a dispozitivului. Este un procent ridicat, care sugerează că informația privind consumul în standby al încărcătoarelor a ajuns la public și a generat o schimbare reală de obicei.
Totuși, aproape 18% admit că încă au obiceiul de a lăsa încărcătorul în priză permanent. Consumul unui singur încărcător uitat în priză este mic, de doar câțiva wați, dar multiplicat cu numărul de încărcătoare din casă (telefon, laptop, tabletă, ceas, căști) și cu 8.760 de ore pe an, devine un consum care se vede pe factură. Mai important decât consumul în sine, obiceiul de a lăsa dispozitive în priză reflectă atitudinea față de risipa de energie, dar studiul arată că aceasta se schimbă.
La fel ca și la utilizarea uscătorului, seniorii par să fie ceva mai atenți decât tinerii la consumul energetic. Mai exact, în rândul celor care declară că opresc alimentarea total, 33,7% sunt din grupa de vârstă 56-65, cărora li se alătură 24% din grupa 65+. În oglindă, dacă analizăm structura de vârstă a celor care declară că lasă totul conectat, observăm că 15,7% sunt din grupa de vârstă 18-35 de ani, 22,7% au între 36 și 45 de ani, iar alți 23,5% sunt din grupa de vârstă 46-55 de ani.
Interesul pentru electrocasnice noi
8 din 10 români sunt interesați de înlocuirea electrocasnicelor vechi cu unele moderne, cu un consum mai mic de energie. Este cel mai puternic semnal din studiu privind disponibilitatea pentru investiții în eficiență energetică la nivel de gospodărie.
Când vine vorba despre criteriile de alegere, datele sunt încurajatoare, dar cu loc de îmbunătățire. Circa 45% dintre cei intervievați spun că se uită prioritar la eticheta energetică a aparatelor electrocasnice pe care le cumpără. Alți 47% declară că iau eticheta în considerare, dar alături de alte detalii tehnice, preț, brand, funcționalități. Aceștia din urmă nu ignoră eficiența energetică, dar nici nu o pun pe primul loc. Segmentul care necesită atenție este cel de peste 8% pentru care eticheta energetică ori contează prea puțin, ori nu prezintă niciun interes. Într-un context în care diferența de consum între un electrocasnic din clasa A și unul din clasa D poate însemna sute de lei pe an, ignorarea etichetei energetice este echivalent cu a arunca bani pe fereastră, dar fără să-ți dai seama.
Și această întrebare vine să confirme interesul mai mic al tinerilor față de consumul de energie. Dacă punem lupa pe categoria de vârstă 18-45 de ani, vom observa că aceștia reprezintă doar 25% din rândul celor care declară că eticheta energetică este principalul criteriul în alegerea electrocasnicelor. În același timp, aceeași categorie ajunge să reprezinte aproape 40% din rândul celor care declară că nu-i interesează deloc eticheta energetică.
Ce ne arată acest studiu
Datele acestei cercetări confirmă tendința românilor de a trece de la conștientizare la acțiune. Nu mai vorbim despre oameni care „știu că ar trebui” să economisească energie, ci despre oameni care chiar o fac: setează temperatura pe 30°C la mașina de spălat, sting becurile, scot încărcătoarele din priză și se uită la eticheta energetică înainte de a cumpăra. Sunt gesturi mici, dar făcute constant, de milioane de oameni, pot genera o diferență vizibilă, care se va reflecta atât în facturile individuale, cât și în consumul energetic al țării.
Sursa:
Studiul „Tip consumator: energofag sau grijuliu cu factura și mediul”, realizat de Sondaje Marketing Relații Publice SRL pentru platforma despre-energie.ro, în perioada 21.04–29.04.2026, pe un eșantion de 1.029 de utilizatori online, cu o marjă de eroare de +/-3%, fiind considerat reprezentativ pentru populația adultă a României, dar asumând limitările din derularea online.
Citește și:





















