Într-un context economic marcat de incertitudini și preocupări legate de costurile energiei, 43,8% dintre români au în plan să investească în acest an în eficiența energetică a locuinței. O parte semnificativă a respondenților – 35,6% încă analizează această posibilitate, în timp ce 20,6% spun că nu intenționează să investească anul acesta în eficiența energetică a casei. Aceste date arată un interes crescut pentru reducerea consumului de energie și optimizarea costurilor pe termen lung. Remarcăm, de asemenea, că bărbații par mai atrași de subiect, devreme ce în rândul celor care vor să investească 54,6% sunt bărbați, în timp ce femeile sunt ceva mai puțin dispuse să facă astfel de investiții.
Principalele direcții de investiții în 2025
Cei care plănuiesc să facă investiții în eficiență energetică au priorități clare, iar reabilitarea termică și izolarea locuinței se află pe primul loc în preferințele acestora. 34,5% dintre respondenți vor să îmbunătățească confortul termic al casei, optând pentru măsuri precum izolarea exterioară și interioară, înlocuirea ferestrelor cu termopan sau renovarea acoperișului. Aici majoritatea respondenților sunt femei (aproape 55%).
O altă tendință importantă este orientarea către energie regenerabilă, cu 26,2% dintre respondenți care intenționează să instaleze un sistem de panouri fotovoltaice, o soluție care poate reduce semnificativ factura la energie electrică. Aici, bărbații sunt mult mai interesați de subiect, aproape 60%. Pe de altă parte, 15% doresc să își înlocuiască centrala termică cu una mai performantă energetic, similar cu cei care vor să schimbe electrocasnicele cu modele mai eficiente. În privința electrocasnicelor, procentele se modifică din nou, chiar radical, și observăm că aproape două treimi dintre respondenți (63%) sunt femei și nu este de mirare având în vedere că mare parte a treburilor casnice le revin acestora.
Deși în procente mai mici, 3,7% dintre respondenți iau în calcul achiziția unei pompe de căldură, iar 3,2% vor să implementeze toate măsurile enumerate mai sus, ceea ce ar transforma locuințele lor în modele de eficiență energetică. Observăm un alt element important în privința pompelor de căldură, unde aproape jumătate dintre respondenți sunt din segmentul de vârstă 55-65 de ani.
Există și un segment mic, de 2,4%, care nu consideră necesar să facă astfel de investiții, fie din motive financiare, fie pentru că nu resimt un beneficiu imediat. Cum era de așteptat între aceștia din urmă aproape două treimi au venituri lunare sub 2.500 de lei/lună.
Cum își vor finanța românii investițiile în eficiența energetică?
Pentru cei care intenționează să își modernizeze locuințele, sursele de finanțare sunt variate. 48,6% dintre respondenți spun că vor apela la surse proprii, inclusiv economii sau sprijin financiar din partea familiei. O proporție semnificativă, 29,1%, intenționează să acceseze programe guvernamentale de subvenții, precum Casa Verde Fotovoltaice sau RePower.
Însă, doar 13,5% iau în calcul un credit bancar, ceea ce indică o anumită reticență a populației față de împrumuturi pentru acest tip de cheltuieli. Pe de altă parte, 8,8% dintre români consideră că astfel de investiții sunt prea scumpe și nu cred că și le pot permite.
Și în privința surselor de finanțare observăm orientarea diferită a bărbaților și femeilor. De pildă, în rândul celor care declară că vor apela la subvenții 57,4% sunt bărbați. În rândul celor care declară că vor apela la credit bancar, 60% sunt femei, iar procentele sunt aproape egale doar la finanțarea din surse proprii.
Un alt indicator interesant este că majoritatea celor care spun că vor apela la subvenții au studii superioare (universitare sau postuniversitare) – mai exact 48,4%, în timp ce în rândul celor care apelează la credit, 40% au ca nivel de studiu liceul, la care se adaugă 10% absolvenți de școli profesionale.
Principalele obstacole în calea investițiilor în eficiență energetică
Chiar dacă există un interes ridicat pentru eficiența energetică, românii se confruntă cu mai multe bariere în implementarea acestor soluții. Cel mai mare impediment este nivelul redus al veniturilor, menționat de 50% dintre respondenți. Aceasta sugerează că, fără sprijin financiar mai consistent, mulți români nu își pot permite să facă astfel de îmbunătățiri.
În plus, 27% dintre participanți consideră că situația economică actuală este prea incertă pentru a justifica astfel de investiții majore. Un alt factor limitativ este percepția că subvențiile de la stat sunt orientate mai mult către producția de energie verde și că ar trebui să existe mai multe programe pentru eficiență energetică, conform 13,5% dintre respondenți.
Totodată, 9,4% dintre români cred că lipsa interesului pentru astfel de măsuri este o altă barieră în calea extinderii proiectelor de eficiență energetică.
În timp ce împărțirea pe sexe este relativ egală aici, există diferențe în funcție de nivelul de educație. În timp ce contextul economic este indicat mai degrabă de persoanele cu studii superioare (aproximativ 45% din respondenți), veniturile prea mici ale populației sunt indicate în principal de persoanele cu studii medii (liceu sau școală profesională), mai exact 46%.
Concluzii
Rezultatele cercetării arată că interesul românilor pentru investiții în eficiență energetică este în creștere, dar există încă bariere economice și logistice care împiedică o adopție mai rapidă a acestor soluții. Mulți români aleg să investească în izolație termică, panouri fotovoltaice sau centrale termice eficiente, iar finanțarea se face preponderent din surse proprii sau subvenții guvernamentale.
Totuși, pentru ca astfel de inițiative să devină mai accesibile la scară largă, ar fi necesară o diversificare a programelor de sprijin și o mai mare susținere a populației cu venituri reduse. În condițiile actuale, eficiența energetică rămâne un obiectiv dorit de mulți, dar realizabil doar pentru cei care dispun de resurse financiare suficiente sau care pot accesa ajutoare de la stat.
Sursa:
Studiul a fost efectuat de Sondaje Marketing Relații Publice SRL pentru platforma despre-energie.ro, pe un eșantion reprezentativ național de 1.116 persoane fizice, cu vârsta peste 18 ani, în perioada 19-25.02.2025, cu o marjă de eroare de +/-3%, fiind considerat reprezentativ pentru populația adultă a României, dar asumând limitările din derularea online.