Iarna, mai ales în perioadele cu temperaturi foarte scăzute, fiecare sursă de căldură contează. Și totuși, majoritatea românilor risipesc zeci de kWh de energie termică fără să își dea seama. Cum, de unde? Din bucătărie, acolo unde aragazul și cuptorul produc zilnic cantități mari de căldură care, în loc să încălzească apartamentul, pleacă direct prin hota de evacuare, se pierde prin pereți sau chiar pe fereastră.
Conform datelor Energy Policy Group și International Energy Agency analizate de Focus Energetic, consumul de energie din bucătărie reprezintă 30% din necesarul energiei electrice domestice al unei gospodării românești. Un aragaz electric consumă în medie 445 kWh pe an. O mare parte din această energie devine căldură care poate fi redirecționată pentru a încălzi apartamentul, mai ales în sezoanele de tranziție (octombrie-noiembrie și martie-aprilie), când încă nu vrei să pornești încălzirea centrală. Dar pentru asta trebuie să cunoaștem și să aplicăm câteva trucuri simple, care nu costă nimic.
Ca să fie foarte clar, nu vorbim despre înlocuirea sistemului de încălzire cu aragazul. Vorbim despre recuperarea inteligentă a căldurii pe care oricum o produci când gătești, astfel încât să contribuie la confortul termic al apartamentului, mai ales în bucătărie și camerele adiacente. Hai să vedem cum.
Cât de multă căldură se pierde prin gătit?
Cercetătorii de la American Chemical Society au măsurat eficiența aragazelor în condiții de laborator și au descoperit că cele pe gaz au o eficiență de doar 66-74%. Asta înseamnă că între 26% și 34% din energia gazului se pierde sub formă de căldură în jurul aragazului.
Unde pleacă această căldură?
Pierderea #1. Prin evacuare directă (hota)
Studiul AIVC (Air Infiltration and Ventilation Centre) arată că aproximativ 45% din energia folosită pentru gătit se pierde prin sistemele de ventilație și evacuare. În cifre concrete pentru România: dacă gătești zilnic 1-2 ore, produci suficientă căldură cât să încălzești bucătăria cu 3-5 grade, dar majoritatea pleacă direct prin hotă sau prin fereastra deschisă pentru aerisire.
Pierderea #2. Prin radiere către suprafețe reci
Cercetătorii ACS Omega au măsurat că geometria vaselor și distanța față de flacără/rezistența electrică influențează major eficiența: cu vase prost alese, pierzi până la 13% din căldură prin radiere către peretele din spatele aragazului sau prin spațiul liber în jurul vasului.
Pierderea #3. Prin convecție liberă
Aerul cald generat de aragaz are tendința naturală să urce și să se acumuleze sub tavan – exact unde nu ai nevoie de el. Fără mecanisme de redirecționare, căldura rămâne stratificată: 24-25°C sub tavan, 18-19°C la nivelul podelei.
Calculul pentru un apartament românesc tipic
Să luăm exemplu o familie care gătește zilnic 1,5 ore (mic dejun rapid + cină):
- Consum aragaz electric: 445 kWh/an (conform Focus Energetic)
- Consum echivalent zilnic: ~1,2 kWh
- Căldură generată efectiv: ~1,2 kWh termic
- Din care pierdut prin evacuare/radiere/convecție: ~55% = 0,66 kWh căldură irosită zilnic
Pe un sezon rece de 6 luni: 0,66 kWh × 180 zile = ~120 kWh căldură care ar putea fi recuperată. La tariful mediu de 0,3 lei/kWh, vorbim despre 36 de lei pe sezon. Prețul gazelor naturale este însă plafonat, însă numai până pe 31 martie 2026, iar dacă după eliminarea plafonării se vor înregistra majorări de preț, atunci și aceste economii calculate mai sus vor crește.
Cum circulă căldura în bucătărie și cum o redirecționezi
Căldura nu stă pe loc, ci se mișcă prin trei mecanisme fundamentale, pe care trebuie să le înțelegi pentru a le exploata.
Mecanismul 1. Convecția – curenții de aer cald
Aerul încălzit de aragaz devine mai puțin dens și urcă. În bucătăria românească (2,5-2,7 metri înălțime), aerul cald ajunge la tavan în câteva secunde și se acumulează acolo, formând un strat de 20-30 cm, cu 4-6 grade mai cald decât la nivelul podelei.
Cum îl redirecționezi:
- lasă ușa bucătăriei deschisă către living/dormitor → aerul cald circulă natural în restul apartamentului;
- dacă ai ventilator de tavan (rar în România, dar unii au), rulează-l la viteză mică în sens invers (trage aerul de sus în jos);
- evită hota la putere maximă imediat după gătit – lasă aerul cald să se distribuie mai întâi 5-10 minute.
Mecanismul 2. Radierea – undele infraroșii
Aragazul și vasele fierbinți radiază căldură sub formă de infraroșu către toate suprafețele din jur: perete, fereastră, mobilă. Studiul ACS Omega arată că geometria vaselor influențează major câtă căldură ajunge pentru pregătitul mâncării versus câtă se pierde prin radiere.
Cum îl exploatezi:
- folosește vase cu fund plat, cât mai larg, care acoperă complet suprafața ochiului/arzătorului;
- plasează obiecte care pot absorbi căldura (oale cu apă, sticle) lângă aragaz în timp ce gătești;
- evită suprafețele reflectorizante (inox lucios) în spatele aragazului – preferă materiale mate care absorb și re-radiază căldura încet.
Mecanismul 3. Conducția – transferul prin contact direct
Vasele fierbinți, plita electrică (care rămâne caldă 5-10 minute după oprire, conform Focus Energetic), blatul din jurul aragazului – toate devin surse secundare de căldură care continuă să radieze energie și după ce ai terminat de gătit.
Cum îl prelungești:
- după gătit, lasă vasele fierbinți pe aragaz (oprit) încă 10-15 minute – continuă să radieze căldură în bucătărie;
- nu spăla imediat vasele cu apă rece – le lași să se răcească natural, cedând căldura aerului din cameră;
- plita electrică: oprește ochiul cu 5 minute înainte să termini gătitul – căldura reziduală termină treaba (economisești și la consum).
Modele ideale de circulație pentru apartament mic
Imagină-te că desenezi un circuit: aragaz → aerul cald urcă → se acumulează sub tavan → ușă deschisă către living → aerul cald intră în living → se răcește treptat → coboară → revine în bucătărie pe jos → se reîncălzește.
Acest ciclu natural funcționează doar dacă nu evacuezi forțat aerul cu hota. De aceea, trucurile de mai jos se bazează pe timing: evacuezi vaporii în timpul gătitului când e necesar (ca să nu ai condens/mirosuri), dar după ce termini, oprești hota și lași căldura să circule.
5 trucuri imediate pentru recuperarea căldurii de la aragaz care nu necesită investiții
Aceste metode costă zero lei și le poți aplica chiar de azi.
Trucul 1. Gătește cu capac ÎNTOTDEAUNA
Focus Energetic, citând datele Energy Policy Group, e foarte clar: gătitul cu capac salvează 60 kWh pe an. Dar beneficiul e dublu:
- reduci timpul de gătit (apa fierbe mai repede, mâncarea se pregătește mai rapid) → economisești energie;
- căldura rămâne concentrată în vas, nu se risipește în aer → mai puțină nevoie de ventilare agresivă.
Aplicație practică: Chiar și când sotezi legume sau gătești ceva care „trebuie să respire”, pune capacul 70-80% din timp. Doar în ultimele minute, când vrei să se evapore excesul de lichid, scoți capacul.
Trucul 2. Folosește căldura reziduală a plitei electrice
Dacă ai aragaz electric, plitele rămân fierbinți 5-10 minute după oprire. Profită de asta!
Pentru gătit:
- oprește ochiul cu 5 minute înainte de final → mâncarea continuă să fiarbă/să se gătească din căldura acumulată;
- Economie directă: ~60 kWh/an (potrivit Focus Energetic).
Pentru încălzire:
- după ce termini de gătit și șterg aragazul, lasă plita la vedere (nu pune nimic pe ea) să radieze căldură liber în bucătărie.
- NU pune prosoape/șervețele pe plita caldă (pentru că prezintă risc de incendiu) – doar lasă-o să se răcească natural.
Trucul 3. Programează gătitul strategic în zilele reci
În loc să gătești rapid dimineața și seara, în zilele foarte reci de toamnă/iarnă când nu ai pornit încălzirea, planifică să gătești mai mult:
Dimineața (6:00-8:00):
- Fierbi apă pentru ceai/cafea pe aragaz în loc de fierbător electric (mai multă căldură radiată în cameră).
- Prepari mic dejun cald → bucătăria se încălzește cu 3-4 grade, perfect pentru a începe ziua în confort termic.
Seara (18:00-20:00):
- gătești cina elaborată (supă + fel principal) în loc de mâncare rapidă;
- cuptor la 180°C pentru 45-60 minute = radiator gratuit în bucătărie;
- după ce oprești cuptorul, lasă ușa întredeschisă → căldura se distribuie în cameră.
Rezultat: În loc să ai bucătăria rece toată ziua și să încălzești cu caloriferul, ai 2-3 ore dimineața și 2-3 ore seara când bucătăria e caldă fără alt efort de încălzire, doar de la gătit. Pentru un apartament mic (30-40 mp), efectul se simte și în celelalte camere.
Trucul 4. Controlul strategic al hotei – când o folosești și când NU
Hota e esențială pentru mirosuri și vapori, dar e și „hoțul”, principal de căldură. AIVC arată că 45% din energia gătitului se pierde prin evacuare.
Regula inteligentă:
În timpul gătitului:
- folosește hota la MINIM când fierbi apă sau gătești fără grăsimi (paste, legume fierte);
- pornește-o pe MEDIU/MAXIM când prăjești, sotezi cu ulei sau ai fum vizibil;
- ținta: elimini vaporii în exces și mirosurile, dar nu și toată căldura.
După ce termini gătitul:
- oprește hota complet;
- lasă ușa bucătăriei deschisă către living;
- permite aerului cald să circule 10-15 minute înainte să ventilezi natural (dacă mai e nevoie).
Cifre concrete: Dacă în loc să folosești hota 1,5 ore zilnic la putere medie, o folosești doar 45 minute la putere mică și 15 minute la putere mare (când chiar e nevoie), economisești aproximativ 30-40% din căldura generată = 35-50 kWh pe sezon.
Trucul 5. Apa fierbinte post-gătit = radiator gratuit
Vă prezentăm cel mai simplu truc, dar ignorat de 95% din oameni.
După ce ai fiert paste/orez/legume/ouă, nu arunca apa fierbinte imediat pe chiuvetă. Lasă oala (acoperită) pe aragaz oprit. Apa de 90-95°C se răcește la 40-50°C în aproximativ 30 minute, cedând toată energia sub formă de căldură în bucătărie.
Dispozitive simple care amplifică efectul – investiții sub 100 lei
Până aici am vorbit despre trucuri gratuite. Dar dacă ești dispus să investești 20-100 lei, câteva dispozitive simple pot amplifica semnificativ recuperarea căldurii.
Dispozitivul 1. Deflectoare de căldură pentru aragaz (20-40 lei)
Cercetătorii ACS Omega au testat „shields” circulare metalice (plăci de protecție) plasate în jurul arzătoarelor și au descoperit că pot crește eficiența cu 8%. Practic, reflectă căldura înapoi către vas în loc să o lase să radieze în toate direcțiile.
Dispozitivul #2. Vase cu fund termodifuzor (50-100 lei/bucată)
Nu e neapărat un „dispozitiv”, dar e o investiție care face o mică diferență. Vasele cu fund triplu sau termodifuzor distribuie căldura uniform și o rețin mai mult timp după oprirea aragazului. Practic, ele rețin căldura 15-20 minute după ce oprești aragazul și continuă să radieze în bucătărie chiar după ce ai terminat de gătit.
Dispozitivul 3. Termometru de cameră (15-30 lei)
Pare banal, dar e esențial pentru a măsura efectiv dacă trucurile tale funcționează. Cum îl folosești? E simplu:
- montezi un termometru în bucătărie (departe de aragaz, la 1,5m înălțime);
- notezi temperatura înainte de gătit: ex. 18°C;
- gătești o oră, aplici trucurile de recuperare căldură;
- măsori după 30 minute de la finalizare: ex. 22°C.
De ce e important? Pentru că fără măsurare, nu știi dacă metodele tale funcționează. Cu termometru, poți măsura impactul și asta te motivează să continui.
Dispozitivul 4: Folie termoreflectantă pentru peretele din spatele aragazului (30-50 lei/rolă)
Dacă aragazul e lipit de un perete exterior (rece), pierzi multă căldură prin radiere către peretele respectiv. O folie termoreflectantă (similar cu cea pentru radiatoare) rezolvă problema.
Dispozitivul 5. Ventilator de circulație mic (50-100 lei)
Un ventilator de birou mic (15-20 cm diametru) plasat strategic poate accelera distribuirea aerului cald din bucătărie către celelalte camere. Plasarea optimă poate fi deasupra ușii bucătăriei, orientat să împingă aerul cald către living, la viteză mică sau medie ca să nu fie curent puternic. Reține că ventilatorul nu generează căldură, ci doar o distribuie. Are sens doar dacă ai deja căldură de la gătit, concentrată în bucătărie.
Ce NU trebuie să faci pentru a evita riscurile
Hai să vedem acum și partea critică: ce nu trebuie să faci niciodată.
1. NU folosi aragazul pe gaz cu ușa cuptorului deschisă pentru încălzire
Studiile Stanford arată că în bucătării mici (10-15 m²), deschiderea cuptorului cu flacăra aprinsă poate duce la concentrații de NO₂ de peste 400 µg/m³ – de 4 ori peste limita EPA pentru aer exterior (Agenția pentru Protecția Mediului din SUA stabilește că 100 µg/m³ e nivelul maxim acceptabil pentru aerul de pe străzi, așadar tu în bucătărie respiri aer de 4 ori mai poluat decât limita maximă la exterior). Expunerea la astfel de niveluri poate agrava astmul, irita căile respiratorii sau cauza dureri de cap, amețeli, greață.
2. NU bloca niciodată ventilația din bucătărie iarna
E tentant să închizi ermetic ferestrele și să blochezi grilele de ventilație pentru a păstra căldura, însă e periculos pentru că umezeala din gătit (vapori) se condensează pe pereți, care poate duce apoi la mucegai. În plus, poluanții din ardere (chiar și la aragaz electric de la particule alimentare arse) se pot acumula. Lipsă de oxigen proaspăt creează disconfort sau chiar dureri de cap.
3. NU lăsa vase fierbinți nesupravegheate în zone de circulație
Trucul cu apa fierbinte lăsată să radieze căldură e eficient, dar aduce și un risc de arsuri. Așadar lasă vasele fierbinți doar pe aragaz (oprit) sau pe o suprafață marcată evident, niciodată pe masă, scaun, pervaz ori în alt loc unde cineva îl poate atinge din greșeală.
4. Nu înlocui sistemul de încălzire cu aragazul
Toate trucurile din acest articol sunt despre recuperarea căldurii bonus de la gătit, nicidecum despre încălzirea primară a apartamentului.
Concluzie: merită efortul?
Trebuie să fim realiști: recuperarea căldurii de la aragaz, așa cum am văzut, nu va elimina complet costurile tale legate de încălzire. Cercetările Energy Policy Group și IEA analizate de Focus Energetic arată clar: bucătăria consumă 30% din energia electrică a casei, iar 120 kWh pe an pot fi economisiți prin ajustări simple. Studiile ACS Omega confirmă că eficiența aragazelor e departe de 100%, deci există spațiu real de optimizare.
Surse:
- Focus Energetic
- Stanford University 2024 – Expunere NO₂ din aragazuri gaz/propan
- Stanford University 2025 – Riscuri sănătate din NO₂, monoxid carbon, formaldehidă, concentrații periculoase în bucătării mici
- AIVC (Air Infiltration and Ventilation Centre)
- ACS Omega (American Chemical Society)
Citește și: