În timp ce românii care trăiesc la casă au început să adopte soluții bazate pe energie regenerabilă, în special panouri fotovoltaice, cei aproximativ 35% dintre români care locuiesc la bloc au rămas, în mare parte, în afara acestei tranziții verzi. Potrivit datelor Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România (APCE), România dispune de peste 4.200 de hectare de acoperișuri de blocuri disponibile, cu un potențial impresionant de peste 4.000 MW putere instalată – o resursă vastă și neutilizată care ar putea genera energie curată pentru milioane de apartamente.
Deși România beneficiază de un potențial solar ridicat, cu peste 210 zile însorite pe an, valorificarea acestei resurse în mediul urban dens rămâne o provocare semnificativă. Implementarea panourilor fotovoltaice pe blocuri nu este doar o soluție tehnică, ci și o oportunitate de a democratiza accesul la energia regenerabilă pentru toți cetățenii, indiferent de tipul de locuință.
Ce posibilități există pentru extinderea beneficiilor energiei solare către locuitorii blocurilor din România, care e cadrul legislativ actual și ce soluțiile tehnice sunt disponibile? Hai să vedem!
Situația actuală a energiei solare în România
România a înregistrat în ultimii ani o creștere semnificativă a capacității instalate de energie solară, ajungând la finalul anului 2024 la o producție de 3,4 MWh. Cu toate acestea, această creștere a fost determinată în principal de parcurile fotovoltaice la scară mare și de instalațiile individuale din mediul rural și suburban, în timp ce mediul urban dens a rămas în urma acestei evoluții. Potențialul rămâne mare, devreme ce deocamdată producția de energie electrică aferentă anului trecut, arată că sursa solară are un aport de doar 6,5% din producția totală:
- Termocentrale: 33.2% (17.455,7 milioane kWh)
- Hidrocentrale: 27.2% (14.313,4 milioane kWh)
- Centrale nuclearo-electrice: 20.7% (10.912,0 milioane kWh)
- Centrale eoliene: 12.1% (6.358,6 milioane kWh)
- Instalații fotovoltaice: 6.5% (3.408,2 milioane kWh)
- Alte surse: 0.3% (152,8 milioane kWh)
Programul național „Casa Verde Fotovoltaice” a stimulat adoptarea tehnologiilor solare de către gospodăriile individuale, însă locatarii de bloc, care reprezintă mai multe de o treime din populația României, nu au putut beneficia în mod egal de aceste oportunități din mai multe motive:
- Lipsa unui cadru legislativ clar pentru prosumatorii colectivi
- Dificultăți în organizarea asociațiilor de proprietari pentru proiecte comune
- Provocări tehnice legate de conectarea la rețea și distribuția energiei produse
- Lipsa unor scheme de finanțare adaptate specificului blocurilor de locuințe
Potrivit datelor APCE, interesul pentru energia solară în rândul locatarilor de bloc este în creștere, însă fără un cadru adecvat, acest potențial rămâne nevalorificat. Din cele aproximativ 83.000 de asociații de proprietari din România, mai puțin de 1% au implementat vreun proiect de energie regenerabilă, deși acoperișurile blocurilor ar putea genera suficientă energie pentru a acoperi o parte semnificativă din consumul comun și chiar individual al apartamentelor.
Cadrul legislativ și scheme de finanțare
Legislația românească în domeniul energiei a evoluat în ultimii ani pentru a încuraja producția de energie din surse regenerabile, însă rămân încă bariere semnificative pentru implementarea soluțiilor fotovoltaice la blocuri.
Legea energiei electrice și a gazelor naturale (nr. 123/2012), modificată și completată ulterior, a introdus conceptul de prosumator, definit ca fiind „consumatorul final care deține instalații de producere a energiei electrice, inclusiv în cogenerare, a cărui activitate specifică nu este producerea energiei electrice, care consumă și care poate stoca și vinde energie electrică din surse regenerabile produsă în clădirea lui”. Inițial, legea nu a abordat explicit situația blocurilor de locuințe.
Legea nr. 155/2020 a adus modificări importante prin transpunerea parțială a Directivei UE 2018/2001, introducând conceptul de „comunitate de energie din surse regenerabile” și deschizând astfel calea pentru proiecte colective. Conform acestei legi, o comunitate energetică poate fi formată din persoane fizice, IMM-uri sau autorități locale, având ca scop principal furnizarea de beneficii de mediu, economice sau sociale pentru membrii săi sau pentru zonele locale în care funcționează.
APCE a prezentat în prima parte a acestui an Ministerului Energiei o propunere legislativă care introduce conceptul de „Prosumator de condominiu”. Ulterior, în cadrul unei întâlniri de lucru organizată în aprilie 2025, s-a conturat o formulă simplificată și adaptată legislației actuale, ceea ce, dacă va fi adoptată, va permite implementarea rapidă a acestui mecanism. Propunerea APCE, care a primit deja susținere instituțională, urmărește:
- Clarificarea statutului juridic al prosumatorilor colectivi prin conceptul de „Prosumator de condominiu”
- Simplificarea legislativă prin modificarea unui singur articol (Art. 70 din Legea nr. 196/2018 privind organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari)
- Facilitarea compensării financiare lunare pentru locatarii membri, proporțional cu energia livrată în funcție de cota parte indiviză energetică
- Promovarea egalității de șanse între locatarii de la bloc și cei care locuiesc la casă
În ceea ce privește finanțarea, rămâne de văzut dacă Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) va extinde și ea programul „Casa Verde” pentru a include blocurile de locuințe.
Soluții tehnice pentru blocurile de locuințe
Implementarea sistemelor fotovoltaice pe blocuri necesită abordări tehnice specifice, adaptate caracteristicilor acestor clădiri:
- Sisteme centralizate pentru spații comune. Cea mai simplă soluție din punct de vedere tehnic este instalarea de panouri fotovoltaice pentru alimentarea spațiilor și serviciilor comune ale blocului: iluminat pe casa scării, lifturi, pompe, sisteme de securitate. Această abordare este deja posibilă în cadrul legislativ actual și poate reduce semnificativ costurile comune ale asociației de proprietari, însă economic nu e viabilă, pentru că adresează un necesar de consum foarte mic.
- Sisteme descentralizate cu distribuție internă. O soluție mai complexă implică instalarea unui sistem fotovoltaic comun care să alimenteze și apartamentele individuale. Această variantă întâmpină în prezent barierele legislative despre care am amintit, la înlăturarea cărora, am văzut însă că se lucrează.
- Microgrids și stocare. Pentru blocurile cu suprafețe mari disponibile, se poate implementa un sistem complex care să includă și stocarea energiei în baterii, permițând astfel utilizarea energiei solare și în perioadele fără soare. Această abordare este compatibilă cu conceptul de comunitate energetică și poate crește semnificativ autonomia energetică a blocului.
Din punct de vedere al instalării fizice, există mai multe opțiuni:
- Montarea pe acoperiș plat sau înclinat, cu sisteme de fixare specifice pentru a nu afecta hidroizolația
- Instalarea panourilor pe fațadele sudice ale blocului, integrat în designul arhitectural
- Utilizarea balcoanelor și a spațiilor comune exterioare pentru instalații de dimensiuni mai mici
Un studiu citat în articolul Asociației Prosumatorilor arată că un bloc tipic cu 10 etaje și 40 de apartamente ar putea găzdui un sistem fotovoltaic de aproximativ 30-50 kW, capabil să producă între 35.000 și 60.000 kWh anual, ceea ce ar putea acoperi între 25% și 40% din consumul total al blocului.
Perspectiva comunităților energetice urbane
Conceptul de comunitate energetică, introdus în legislația românească prin transpunerea directivelor europene, reprezintă o oportunitate semnificativă pentru blocurile de locuințe. O comunitate energetică urbană poate fi definită ca un grup de locuitori care se asociază pentru a produce, consuma, stoca și vinde energie din surse regenerabile.
În contextul blocurilor, o comunitate energetică ar putea lua forma unei asociații de proprietari extinse, care să gestioneze nu doar aspectele administrative tradiționale, ci și producția și consumul de energie. Printre beneficiile unei astfel de abordări s-ar număra:
- Reducerea costurilor cu energia pentru toți membrii comunității
- Creșterea independenței energetice față de fluctuațiile pieței
- Contribuția la reducerea emisiilor de carbon
În perspectivă, comunitățile energetice urbane ar putea evolua de la nivelul unui singur bloc la cel al unui cartier întreg, creând micro-rețele locale care să optimizeze producția și consumul de energie. Această viziune este aliniată cu conceptul european de „orașe inteligente” și ar putea transforma fundamental modul în care energia este produsă și consumată în mediul urban românesc.
Concluzii
Implementarea panourilor fotovoltaice pe blocurile din România reprezintă o oportunitate semnificativă pentru democratizarea accesului la energia solară și pentru accelerarea tranziției energetice. Energia solară ar putea deveni o realitate și pentru locuitorii de bloc din România, contribuind la reducerea facturilor la energie, la creșterea independenței energetice și la combaterea schimbărilor climatice. Este nevoie însă de un efort coordonat între autoritățile publice, asociațiile de proprietari și sectorul privat pentru a depăși barierele actuale și pentru a valorifica această oportunitate.
Surse:
- Eurostat
- Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România
- Guvernul României
- Economedia
Citește și: