Pe măsură ce România continuă să se dezvolte și să își diversifice sursele energetice, este esențial să înțelegem cum consumul de energie și costurile generate de acest consum afectează economia, dar și populația. Adică pe fiecare din noi, consumatorii casnici. Așadar, vom încerca să facem câteva comparații ale consumului de energie pe diferite perioade, să identificăm perioadele de vârf, să vedem care sunt cei mai mari consumatori și să vedem la final ce putem face cu aceste informații. Astfel, vom ajunge să optimizăm modul în care consumăm energie, pentru a ne reduce la final costurile. Iar când discutăm despre energie în ansamblu, vom include aici și energia electrică și gazele naturale.
Să comparăm consumul
Dacă este să vorbim despre consumul de energie în ansamblu, trebuie să știm că există două mari perioade de vârf de consum. Potrivit ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei), consumul energetic în România a crescut gradual în ultimii ani, având perioadele de vârf în special în lunile de iarnă cu temperaturi scăzute, când nevoia de încălzire a locuințelor și spațiilor comerciale este maximă.
De asemenea, Transelectrica a identificat orele amiezii din lunile de vară drept o altă perioadă de vârf de consum, din cauza utilizării intensive a sistemelor de aer condiționat și climatizare. De regulă, vârful de consum se înregistrează în luna august. De asemenea, tot potrivit statisticilor, în România cea mai rece lună din an este de regulă luna ianuarie, când temperatura medie este de -1,5°C, așadar este și luna când se înregistrează de regulă și vârful de consum.
Dacă e să analizăm și intervalele orare, atunci trebuie menționat că vârful de consum se înregistrează de regulă în intervalul orar 19:00-21:00.
În ceea ce privește sursele principale de consum, sectorul industrial rămâne, bineînțeles, unul dintre cei mai mari consumatori de energie din țară (în special industria metalurgică și cea chimică, dar nu singurele), urmat de sectorul rezidențial, adică noi toți consumatorii casnici.
Să comparăm acum sursele și costurile
Liberalizarea pieței de energie a creat o dinamică a costului energiei electrice, influențată în special de cererea și oferta de pe piață. Însă nu sunt singurele influențe, pentru că la fel de importante în această ecuație sunt și costurile de producție. Iar aici lucrurile se complică.
De pildă, costul de producție al energiei solare scade constant datorită evoluției tehnologice și a subvențiilor guvernamentale, ba mai mult, în această vară pe piața europeană au fost cazuri în care costul a devenit negativ, din cauza ofertei prea mari și a lipsei capacității de absorbție în piață.
Pe de altă parte, costul energiei electrice produse din hidrocarburi (gaze naturale, petrol etc.) a cunoscut creșteri din cauza costului materiei prime. În fine, costul producției energiei din sursă nucleară rămâne relativ constant, pentru că factorii de influență nu sunt atât de mari aici.
Dacă e să punem totul într-un context, atunci trebuie să mai știm că, în 2022, cea mai multă energie electrică consumată în România a provenit din surse hidrologice, urmate îndeaproape de sursele nuclear, gaze naturale și cărbune.
Ca să vezi exact care e eticheta ta de energie, poți să ceri informații în acest sens furnizorului tău, care are de altfel obligația de a te informa în acest sens anual.
Ok, vei spune acum că toată această poveste ne afectează mai puțin pe noi, consumatorii finali, însă e greșit, pentru că influențează piața, deci și prețul la care furnizorul nostru de energie cumpără de pe piață energia livrată nouă, consumatorului final.
În plus, piața europeană funcționează astfel: producătorii pun energia pe piață, iar cea mai ieftină e prima care se tranzacționează. Fiindcă are costul de producție cel mai mic, energia din surse regenerabile (hidro, fotovoltaice, eoline etc.) este prima care se tranzacționează. Din această logică de funcționare, putem ușor concluziona că dacă tot mai mulți dintre noi devenim prosumatori și reușim să creștem ponderea energiei din surse regenerabile din consumul total, practic contribuim la scăderea prețului final al energiei din piață.
Ce facem cu aceste informații, cum le transformăm în economii?
În primul rând trebuie să știi că piața îți permite acum să închei un contract de furnizare a energiei electrice diferențiat pe intervale orare. Despre acestea și cum le poți folosi cât mai inteligent, ai mai multe informații în articolul „Ce sunt tarifele diferențiate pe zone orare la energia electrică”.
Ce e însă comun, pentru orice tip de consumator, e identificarea potențialului de folosire a soluțiilor de eficiență energetică. Cu alte cuvinte, trebuie să vezi ce ți se potrivește cel mai bine, cu o investiție pe care ți-o poți permite (fie direct, fie prin surse de finanțare tot mai diverse în ultimii ani) și să încerci să îți optimizezi astfel atât consumul propriu-zis, cât și costurile cu energia. De pildă, dacă locuiești la casă, atunci e destul de probabil să ți se potrivească un sistem fotovoltaic, însă dacă stai într-un apartament dintr-o clădire rezidențială, deși există soluții de montare a foliilor fotovoltaice pe ferestre, ele niciodată nu se vor compara cu un sistem de dimensiuni mai mari montat pe acoperiș. În schimb, vei putea opta pentru o pompă de căldură, care să îți optimizeze costurile energetice aferente încălzirii și climatizării locuinței.
Sunt apoi lucruri pe care le putem face diferențiat. De pildă, dacă ai o firmă atunci setul de intervenții este de un anumit specific, pe când dacă ești un consumator casnic, vei avea ale mijloace la dispoziție. Să le luăm așadar pe rând.
Sfaturi pentru companii:
- Investește într-un audit energetic pentru a identifica cei mai mari consumatori, dar și zonele în care se pierde energie și potențialele soluții de economisire.
- Înlocuiește becurile tradiționale cu unele LED sau fluorescente compacte, care consumă mai puțină energie și au o durată de viață mai lungă.
- Investește în izolarea termică a clădirilor, asigură-te că ferestrele, ușile și pereții sunt bine izolați pentru a minimiza pierderile de căldură.
- Consideră adaptarea orarelor de lucru pentru a evita perioadele de vârf de consum energetic.
- Ia pauzele de producție strategic. Dacă activitatea ta presupune pauze de producție, ia-le strategic, în funcție de vârfurile de consum – în cele mai calde perioade de vară și cele mai reci perioade din iarnă.
- Investește în soluții de eficiență energetică, precum panourile solare, soluțiile eolinele (dacă se pretează), pompele de căldură, flotele de mașini electrice, sistemele smart de monitorizare în timp real și gestionare a consumului etc.
Sfaturi pentru consumatorii casnici:
- Folosește un termostat programabil sau inteligent pentru a ajusta automat temperatura în funcție de nevoile tale.
- Electrocasnice eficiente – atunci când achiziționezi electrocasnice noi, caută cele cu etichete de eficiență energetică ridicată.
- Evită perioadele de vârf de consum – de pildă utilizarea electrocasnicelor mari, cum ar fi mașina de spălat rufe sau mașina de spălat vase.
- Asigură-te că locuința ta este bine izolată – verifică ferestrele, ușile, izolarea pereților exteriori și acoperișul, dacă locuiești la casă.
- Programează-ți vacanțele în care pleci de acasă strategic, în funcție și de cele mai calde, respectiv cele mai reci perioade din an.
Concluzie
Pe măsură ce continuăm să navigăm pe terenul complex al energiei este important să avem o înțelegere clară a pieței naționale, a contextului european și global și a modului în care consumul și costurile se intersectează. Cu o planificare și investiții adecvate, există numeroase oportunități ca să ne optimizăm consumul, precum și costurile generate de consumul de energie.
Surse:
- Planul de Dezvoltare a RET perioada 2018 – 2027
- Sistemul Energetic National – Transelectrica
- Prețurile la energia electrică din Europa au devenit marți negative, din cauza exploziei producţiei de energie fotovoltaică
- Câtă energie electrică a produs și a consumat România în 2022. Legătura dintre energia verde și nevoia de importuri
- Costul producției de energie electrică în cifre
- Infografic – Cum este produsă și vândută energia electrică în UE?
Citește și: