Închideți meniul
 
Agrobiomasa, o resursă energetică prea puțin valorificată
Eficiență energetică

Agrobiomasa, o resursă energetică prea puțin valorificată

Pentru a respecta obiectivele UE 2030 privind energia regenerabilă și reducerea emisiilor trebuie depuse eforturi suplimentare pentru decarbonizarea sectorului de încălzire. 

Mai ales în zonele rurale, înlocuirea combustibililor fosili cu agrobiomasa poate fi o opțiune promițătoare pentru decarbonizarea sectorului de încălzire. Biomasa agricolă este o resursă locală, considerabilă și subexploatată care poate asigura realizarea țintelor Energetice și Climatice Europene și totodată să promoveze dezvoltarea rurală și economia circulară.

Agrobiomasa sub diferitele sale forme (paie, tăieri, reziduuri agroindustriale, culturi energetice etc.) este abundentă în zonele rurale, asigură alimentarea cu combustibil și asigură lanțurile scurte de aprovizionare. Astfel, creează condiții favorabile pentru sustenabilitatea ecologică și economică. Din punct de vedere tehnologic, sunt disponibile soluții moderne de încălzire care pot utiliza agrobiomasa cu eficiență ridicată și emisii reduse.

Clasificarea resurselor de biomasă:

Resursele de biomasă pot fi clasificate astfel:

  • Sector forestier:
    • Culturi forestiere dedicate: culturi de arbori energetici (salcie, plop, eucalipt);
    • Produse din exploatări forestiere: bușteni, talas rezultat din subțieri.
  • Agricultură:
    • Culturi energetice uscate ligno-celulozice: culturi erbacee (salcie, plop, miscanthus, sequoia);
    • Culturi energetice oleaginoase, cu conținut de zahăr și cu conținut de amidon: semințe oleaginoase pentru metil-esteri (semințe de rapiță, de floarea soarelui); culturi cu conținut de zahăr pentru etanol (trestie de zahăr, sorg dulce); culturi cu conținut de amidon pentru etanol (porumb, grâu); 
    • Reziduuri agricole : paie de grâu și alte culturi diferite cum ar fi porumbul, rapița și floarea soarelui, soia, coceni de porumb;
    • Gunoi rezultat din fermele zootehnice: gunoi de grajd umed și uscat (în particular dejecții de păsări);
  • Industrie:
    • Reziduuri industriale: deșeuri industriale din lemn, rumeguș de la gatere; deșeuri fibroase vegetale din industriile hârtiei;
  • Reziduuri:
    • Uscate ligno-celulozice: reziduuri din parcuri și grădini (ramuri de arbori, iarbă); 
    • Deșeuri contaminate: lemn din demolări; fracțiunea organică a deșeurilor municipale solide; gunoi biodegradabil depozitat în gropi de gunoi, gaz de groapă de gunoi; nămol de canalizare.

Cu toate că avantajele sunt vizibile, absorbția încălzirii prin agrobiomasă este lentă din diverse motive cum ar fi: percepția agrobiomasei ca fiind un combustibil dificil de utilizat, conștientizarea limitată a opțiunilor tehnologice, dificultățile de adaptare a ofertei și a cererii și lipsa unei viziuni clare și a unui sprijin clar din partea factorilor de decizie. Există și cazuri de succes dar acestea au o vizibilitate limitată și sunt rareori cunoscute dincolo de zona lor de operare.

Unul dintre acestea este AgroBioHeat – un proiect UE finanțat prin programul Horizon 2020, care are ca scop furnizarea unei platforme cuprinzătoare pentru depășirea barierelor și pentru sprijinirea preluării pe piață a încălzirii cu agrobiomasă. Majoritatea activităților de proiect care vizează promovarea încălzirii prin agrobiomasă sunt implementate în șase țări multiplicatoare: Croația, Franța, Grecia, România, Spania și Ucraina.

Proiectul își propune:

  • creșterea gradului  de utilizare a biomasei agricole pentru încălzire, asistarea a 8 proiecte pilot și declanșarea a peste 80 de inițiative;
  • sporirea vizibilității încălzirii bazate pe biomasă agricolă în rândul unei audiențe largi, incluzând grupurile țintă și actori-cheie, precum și publicul larg;
  • creșterea încrederii între părțile interesate în domeniul soluțiilor de încălzire pe biomasă agricolă;
  • înțelegerea factorilor de acceptare socială și specificul local care stă la baza succesului sau care împiedică dezvoltarea soluțiilor de încălzire pe biomasă agricolă;
  • furnizarea de îndrumări și recomandări factorilor de decizie la nivel local, regional și național pentru a înțelege și a stabili instrumentele de depășire a barierelor în calea dezvoltării sectorului de încălzire pe biomasă agricolă;
  • influențarea revizuirii Regulamentului de proiectare ecologică pentru cazanele cu biocombustibili solizi și implementarea limitelor de emisii pentru instalațiile de încălzire de la 500 kW la 1 MW;
  • promovarea schimbării mentalității actorilor din lanțul valoric și clustere și totodată împuternicirea lor în implementarea soluțiilor de încălzire pe biomasă agricolă;
  • întărirea poziției de competitivitate a producătorilor și a instalatorilor de soluții de încălzire pe bază de biomasă din Europa;

În ceea ce privește dezvoltarea de politici, AgroBioHeat intenționează propunerea stabilirii unor limite de emisie pentru cazanele pe agrobiomasă, bazate pe mai multe campanii de testare ale instalațiilor partenerilor sau ale instalațiior de exploatare, precum și pe baza feedback-ului primit de la producători. Consorțiul de proiect include 13 parteneri din 9 țări europene cu o gama vastă de experiențe și competențe, asociații și clustere din domeniul energie bio și a biomasei, a surselor regenerabile de energie sau din domeniul agriculturii, parteneri tehnici de cercetare cu experiență în domeniul biomasei și energiei bio și, în final, companii care furnizează soluții de încălzire bazate pe biomasă.

Biomasa poate fi utilizată pe post de combustibil de încălzit în ferme și gospodării din mediul rural, școli, clădiri municipale, agro-industrii, sere, precum și alte proiecte comunitare în domeniul energie.

De asemenea, utilizarea energiei din agrobiomasă poate avea un impact social pozitiv în special în ceea ce privește crearea de locuri de muncă locale.

Spune-ne în comentarii dacă ai folosit sau cunoști pe cineva care folosește agrobiomasa pentru încălzire.

Surse:

Share.

Articole Conexe