Conceptul de eficiență energetică și-a făcut loc în viața multor români în ultima perioadă, mulți dintre aceștia încercând să găsească modalități prin care să reducă cât mai mult consumul de energie și să economisească bani, în condițiile în care prețurile la energie au cunoscut creșteri foarte mari.
Printre principalele măsuri care pot fi luate în această direcție amintim izolarea termică a locuinței într-o manieră cât mai corespunzătoare cu putință, acest lucru putând să te ajute să reduci cu până la 40% din costurile legate de consumul de energie. Acest lucru este cu atât mai important cu cât statisticile privitoare la gradul de izolație a locuințelor, în special în mediul urban, sunt grăitoare – potrivit unui raport al Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței, majoritatea blocurilor de locuințe din România, construite după proiecte elaborate în perioada 1950 – 1990, prezintă un nivel scăzut de izolare termică, iar aceasta se traduce în facturi mari pentru încălzire. De exemplu, un apartament cu 2 camere dintr-un bloc din România consumă de două ori mai multă energie termică decât un apartament din alte țări europene. Acest lucru duce, implicit, la facturi mai mari.
Din acest motiv, izolarea locuinței tale trebuie să fie o prioritate, iar un proces care te poate ajuta să îndeplinești cu succes această provocare este cel de termografiere a casei sau a clădirii în care locuiești. În cele ce urmează îți vom prezenta pe larg ce este, ce presupune acest proces, care sunt avantajele și prețurile.
Ce este?
Termografia în infraroșu sau termoviziunea este o metodă modernă și performantă prin care se evaluează și/sau se detectează eventualele defecte termice sau pierderi de aer în sistemele de izolație ale imobilelor. Ea are la bază principiul potrivit căruia orice corp care are o temperatură mai mare decât zero absolut (-273,15 °C), emite energie în mediul înconjurător sub forma de radiație infraroșie (IR).
Cu cât corpul respectiv este mai cald, cu atât energia emisă sub forma de radiație infraroșie este mai mare. Practic, termografia IR realizează o conversie din domeniul infraroșu (invizibil pentru ochiul uman) în domeniul vizibil. Aceasta măsoară temperatura suprafețelor prin utilizarea unor camere video mobile sau statice. Ele receptează lumina aflată în spectrul de căldură și înregistrează variațiile de temperatură din suprafața clădirii, variind de la alb (pentru regiunile calde) până la negru (pentru regiunile reci).
Imaginile rezultate ajută la determinarea zonelor în care este necesară suplimentarea izolației și servesc drept instrument de control, pentru a verifica dacă izolația a fost aplicată corect.
Cum se realizează?
Aceasta poate fi făcută la interior sau exterior – abordarea este decisă de către tine, metoda care va furniza cele mai relevante rezultate fiind cea care se pliază cel mai bine pe necesitățile tale.
În mod frecvent este preferată inspecția la interior, ca urmare a faptului că pierderile de aer cald din clădiri nu sunt întotdeauna liniare – mai simplu explicat, pierderile de căldură detectate într-o anumită zonă în afara pereților își pot avea originea într-o altă locație din interior. De asemenea, condițiile meteo influențează la rândul lor această alegere – în general, sunt mai dificil de detectat diferențele de temperatură pe suprafețele exterioare ale clădirilor în condiții de vânt puternic, de exemplu.
Din aceste motive, inspecțiile de interior sunt în general mai precise, deoarece beneficiază de o mișcare net redusă a aerului în spațiile evaluate.
Acest proces te ajută, printre altele, la:
- Determinarea zonelor cu pierderi de căldură ale construcțiilor, identificând deficiențele izolației termice.
- Identificarea infiltrațiilor excesive de aer.
- Determinarea zonelor unde este probabil să apară condens și mucegai.
- Identificarea conductelor înfundate.
- Sesizarea unor probleme legate de construcție.
Potrivit normativului MP-037-04, activitatea de termografiere se desfășoară:
- La recepția lucrărilor.
- La cerere.
- În caz de cutremure și mișcări de teren
- La reabilitări de clădiri.
De asemenea, termografia se aplică la:
- Clădiri cu sursă de căldură interioară – construcții civile (clădiri de locuit, clădiri publice) și industriale.
- Clădiri fără sursă de căldură interioară – clădiri de patrimoniu
Pentru ca termografia să aibă impactul scontat este nevoie să existe o diferență de temperatură între mediul interior și cel exterior de minimum 20°C, din acest motiv se recomandă ca măsurătorile să fie făcute în anotimpul rece.
Când este recomandată?
Auditorii energetici utilizează termografia ca un instrument specializat pentru detectarea pierderilor de căldură și aer în structurile de izolație ale clădirilor.
Scanarea cu infraroșu permite acestora să verifice eficiența izolării din structura unei clădiri. Termogramele rezultate (imaginile preluate) reprezintă o bază clară pentru a determina în ce măsură o clădire necesită izolații suplimentare sau îmbunătățirea celor existente, precum și în ce zone anume ale clădirii ar trebui realizate aceste lucrări.
Termografia este recomandată atât în cadrul evaluării energetice a imobilului în care locuiești, cât și înainte de a achiziționa o nouă casă sau un imobil – clădirile noi pot avea la rândul lor erori de construcție în structura de izolație.
Realizarea unei astfel de inspecții îți poate confirma calitatea achiziției sau poate preveni apariția unor potențiale probleme care te-ar costa bani, timp si energie ulterior achiziției.
Care sunt avantajele?
Termografia are mai multe avantaje importante, după cum urmează:
- Permite măsurarea temperaturilor de la distanță, fără contact direct, ceea ce este indispensabil, de exemplu, în cazul echipamentelor electrice aflate sub tensiune sau în cel al pieselor sau materialelor la temperatură ridicată sau inaccesibile.
- Este o metodă de investigare nedistructivă și noninvazivă, deoarece nu intervine și nu influențează în nici un fel materialele sau obiectele investigate.
- Este o tehnică de măsură ultrasensibilă, putând evidenția variațiile de temperatură la nivelul unor zecimi de grad.
- Ajută la depistarea și corectarea defectelor incipiente cu mult timp înainte ca acestea să devină o problemă.
- Se reduc cheltuielile prin faptul că se propun soluții care ajută la reducerea consumului de energie și, implicit, la realizarea de economii în ceea ce privește sumele pe care le plătești.
- Informațiile termice, globale sau de detaliu, sunt obținute în timp real.
- Permite asocierea cu echipamente complexe de înregistrare, stocare și prelucrare automată a informațiilor.
Care sunt prețurile?
Procesul de termografiere este realizat doar de către specialiști sau firme autorizate din domeniu. Prețul poate varia, dar, în general, depinde de amploarea procesului de inspectare, respectiv de numărul de imagini, mărimea imobilului și de furnizor. Prețul inspecției termografice de bază a unei case sau a unui apartament (până la 8 imagini) este în jur de 500 de lei. Pentru o inspecție mai amplă, cu până la 30 de imagini termografice efectuate, vei plăti în jur de 700 de lei, în timp ce, pentru obiective mai mari (clădiri industriale, blocuri etc.), acesta poate ajunge și la 4000 de lei. La finalul inspecției vei primi un raport de analiză care va cuprinde toate imaginile rezultate cu camera/ele de termoviziune.
În concluzie, o inspecție termografică este un proces pe care ar trebui să îl iei în calcul dacă dorești să achiziționezi o casă sau un imobil nou. De asemenea, acesta te ajută și în cazul în care îți dorești să afli unde există probleme legate de pierderile de căldură sau de izolație necorespunzătoare în actuala ta locuință astfel încât să iei măsurile care se cuvin pentru a limita la maximum pierderile de energie.
Surse:
Termografia in constructii (termoviziune) sau termografie cladiri
Termografie/Termoviziune in construcții si instalații
Termoviziune în construcții (termografie clădiri)
