Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Post Type Selectors

Proiect de Lege: Cum va fi protejat consumatorul vulnerabil de energie

Ministerul Muncii a pus în circuitul de aprobare proiectul de lege care stabilește criteriile de încadrare în categoria consumatorilor vulnerabili de energie și reglementează măsurile de protecție socială pentru aceștia şi, în special, accesul la resursele energetice pentru satisfacerea nevoilor esenţiale ale gospodăriei în scopul prevenirii şi combaterii sărăciei energetice.

Termenul preconizat pentru intrarea în vigoare a legii privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie este luna septembrie 2021. Potrivit Expunerii de Motive a actului normativ, aplicarea noii proceduri de calcul pentru ajutorul de încălzire necesită pregătiri administrative din partea primăriilor, a furnizorilor de energie termică/electrică/gaze naturale, precum și a Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială.

Din acest considerent, intrarea în vigoare și aplicarea efectivă a prevederilor acestui proiect de act normativ poate fi realizată începând cu un nou sezon rece. De asemenea, se are în vedere ca normele metodologice să fie aprobate prin hotărâre a Guvernului până la data de 1 iulie 2021, astfel încât instituțiile implicate să poată asigura logistica necesară aplicării.

Cine este consumator vulnerabil?

Conform legii, consumatorul vulnerabil de energie este definit ca fiind o persoană singură sau o familie, care, din motive de boală, vârstă, venituri insuficiente sau alţi factori, ar trebui să beneficieze de măsuri de protecție socială și servicii suplimentare pentru a-și asigura cel puțin nevoile energetice minimale. Astfel, consumatorii vulnerabili se încadrează în patru categorii:

a) consumatori vulnerabili din motive de venit;

b) consumatori vulnerabili din motive de vârstă;

c) consumatori vulnerabili din motive de sănătate;

d) consumatori vulnerabili ca urmare a faptului ca gospodăria se află în zone izolate.

Pentru ce se acordă ajutorul de încălzire și în ce condiții?

Ajutorul pentru încălzirea locuinţei se acordă pentru un singur sistem utilizat pentru încălzirea locuinţei de domiciliu sau reşedinţă, pe perioada sezonului rece, declarat de persoana singură, respectiv de un membru al familiei care are capacitate deplină de exercițiu al drepturilor civile și care va deveni titularul ajutorului.

Potrivit proiectului de lege, acesta se acordă în funcţie de veniturile medii nete lunare pe membru de familie sau al persoanei singure, sub forma compensației procentuale, dar nu mai puțin de 10%, aplicată asupra valorii de referință și nu mai mult decat valoarea consumului facturat.  Mai exact, cuantumul ajutoarelor se va determina prin compensare procentuală aplicată unei valori de referință diferențiată în funcție de sistemul de încălzire. Compensarea procentuală este de 100% pentru beneficiarii cu cele mai mici venituri și de minimum 10% pentru cei ale căror venituri se află la limita maximă. Sistemele de încălzire luate în considerare sunt: cu energie termică furnizată în sistem centralizat, cu gaze naturale, cu energie electrică și cu combustibili solizi sau lichizi.

Venitul mediu net lunar până la care se acordă ajutorul este de 810 lei/persoană în cazul familiei și de 1.445 lei în cazul persoanei singure.

Valoarea de referință, în funcție de sistemul de încălzire utilizat este:

  • 250 lei/luna pentru gaze naturale,
  • 500 lei pentru energie electrică și,
  • 80 lei pentru combustibili solizi și petrolieri.

Ajutorul se acordă numai pentru locuinţa de domiciliu sau, după caz, de reşedinţă, în situaţia în care două sau mai multe familii sau persoane singure locuiesc în acelaşi spaţiu locativ, ajutorul pentru încălzirea locuinței se acordă în numele titularului contractului/convenţiei individuale încheiat cu furnizorul. Nu se consideră locuinţă instituţiile de asistenţă socială sau alte aşezăminte cu caracter social, inclusiv cele înfiinţate şi administrate de cultele religioase cu scop monahal.

Acordarea ajutorului se realizează prin dispoziție a primarului, pe bază de cerere și declarație pe proprie răspundere privind componența familiei și veniturilemembrilor acesteia, însoțită de documente doveditoare.

La stabilirea veniturilor familiei sau persoanei singure în vederea acordării ajutorului pentru încălzirea locuinţei vor fi luate în considerare toate veniturile realizate de membrii acesteia în luna anterioară depunerii cererii așa cum sunt acestea definite de art. 8 din Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit actului normativ, primarul și serviciul public de asistență socială au obligativitatea efectuării de anchete sociale, la solicitarea agențiilor pentru prestații sociale, precum și la solicitarea altor terți, precum și în cazul celor care solicită ajutor pentru încălzirea locuinței cu energie electrică.

Furnizorul de energie termică, respectiv de gaze naturale va calcula ajutorul efectiv care se va acorda beneficiarului pe baza consumului efectiv înregistrat.

Ce trebuie să facă un consumator vulnerabil pentru a primi acest ajutor?

Ajutorul se acordă pe bază de cerere şi declaraţie pe propria răspundere privind componenţa familiei, veniturile acesteia și sistemul de încălzire utilizat.  La completarea cererii, titularul are obligaţia de a menţiona corect componenţa familiei, veniturile membrilor acesteia, precum şi bunurile mobile şi imobile deţinute.

În cazul ajutorului pentru energie termică, formularele de cerere şi declaraţie pe propria răspundere sunt transmise de către primării furnizorilor până la data de 15 septembrie a fiecărui an.  Pentru gaze naturale, energie electrică şi combustibili solizi sau petrolieri, formularele de cerere şi declaraţie pe propria răspundere sunt puse la dispoziţia solicitanţilor de către primării.    

Solicitantul ajutorului pentru încălzirea locuinţei poate intra în posesia formularului de cerere şi declaraţie pe propria răspundere care se publică pe site-ul autorităţii administraţiei publice locale sau, după caz, al agenţiei pentru prestaţii sociale judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, denumită în continuare agenţie teritorială.

Sumele necesare pentru asigurarea ajutorului pentru încălzirea locuinței, cu excepția celui acordat din bugetele locale, se suportă din fondurile alocate cu această destinație în bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Plata se efectuează de Agenția Națională pentru Prestații Sociale prin agențiile sale județene direct la furnizori în cazul energiei termice, gazelor naturale și energie electrică, iar, în cazul ajutorului pentru lemne, cărbuni, combustibili petrolieri la beneficiari, prin intermediul primăriilor.

Plata ajutorului pentru încălzirea cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri pentru beneficiarii de ajutor social se asigură, ca și în prezent, de către primării, din bugetele locale și se efectuează o singură dată, la începutul sezonului rece pentru întreaga perioadă.

Cine poate beneficia de suplimentul pentru energie?

Familiile și persoanele singure ale căror venituri se situează sub valoarea prevăzută de lege beneficiază de un supliment pentru energie calculat în funcție de sursele de furnizare a energiei utilizate, în cuantum de:

a) 30 lei pentru cosumul de energie electrică;

b) 10 lei pentru consumul de gaze naturale;

c) 10 lei pentru consumul de nergie termică;

d) 20 lei pentru consumul de combustibili solizi și petrolieri.

În situația în care singura sursă de energie utilizată este energia electrică, cuantumul suplimentului se majorează la 50 lei.

Pentru energia termică valoarea de referinţă a ajutorului lunar se stabilește în limita consumului mediu şi în funcție de preţul local al gigacaloriei. Consumul mediu lunar de energie termică-cantitatea de energie termică, măsurată în gigacalorii, necesară încălzirii locuinţei, stabilită pentru persoana singură/familie, pe tip de apartament/locuinţă, în funcţie de zona de temperatură.

tabel-consum-mediu

În zona rece sunt incluse județele: HARGHITA, SUCEAVA, COVASNA, BRAŞOV, BISTRIŢA-NĂSĂUD, BACĂU, BOTOŞANI, CLUJ, VASLUI, NEAMŢ, MUREŞ, SIBIU, HUNEDOARA, IAŞI, ALBA.

În zona temperată județele: VRANCEA, SATU MARE, DÂMBOVIŢA, ARGEŞ, IALOMIŢA, SĂLAJ, DOLJ, MARAMUREŞ, GALAŢI, PRAHOVA, BRĂILA, BUZĂU, OLT, BIHOR, TELEORMAN, ILFOV, GORJ.

În zona caldă se află: GIURGIU, TULCEA, VÂLCEA, ARAD, CARAŞ -SEVERIN, BUCUREŞTI, CĂLĂRAŞI, TIMIŞ, MEHEDINŢI, CONSTANŢA.

Notă: conținutul integral al proiectului de lege poate fi consultat aici

Ai o problemă sau o nelămurire? Întreabă-ne, iar experții noștri îți vor răspunde în cel mai scurt timp.

Ți-a plăcut? Împărtășește cu prietenii

Comentarii (0)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *