Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in posts
Search in pages
Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in posts
Search in pages
Stiri-si-noutati-din-domeniul-energiei

Știri

Ce mai este nou în domeniu? Ce se discută? Care sunt subiectele importante?

Intreaba-expertii-nostri

Întreabă un expert

Ai o problemă sau o nelămurire? Întreabă-ne, iar experții noștri îți vor răspunde în cel mai scurt timp.

  • Acasă
  • Știri
  • Șansa României: Investițiile în tehnologiile verzi, de la eolian la hidrogen și transport electric

Șansa României: Investițiile în tehnologiile verzi, de la eolian la hidrogen și transport electric

Anul 2021 ar putea fi decisiv pentru România. Dacă nu ne focusăm pe tehnologiile verzi, de la eolian la hidrogen și transport electric, în 10 ani vom deveni o economie depășită, necompetitivă, iar sancțiunile pentru poluare vor curge pe bandă rulantă, avertizează experții de la Frames & Factory 4.0, într-o analiză privind implementarea programului Green Deal al UE.

Analiza pleacă de la câteva considerente de bază care relevă poluarea și distrugerea mediului în care trăim:

  • Bucureștiul a devenit unul dintre cele mai poluate orașe din Europa, cu un trafic infernal și o infrastructură depășită.
  • România importă mașini vechi și poluante, dar și gunoi ambalat în containere.
  • În Valea Jiului, problemele sociale se acutizează pe fondul accentuării crizei cărbunelui.
  • În munții României, defrișările continuă în condițiile în care există o cerere tot mai mare de material lemnos.

În acest context, potrivit analizei, România are nevoie urgentă de măsuri concrete în privința limitării poluării și asigurării unei tranziții rapide către o economie verde, iar 2021 va fi un an decisiv din acest punct de vedere, având în vedere sumele puse la dispoziție prin Programul de Redresare și Reziliență, negociate în următoarele luni la Bruxelles.

,,România are șansa de a arde etapele din tranziția energetică și să atingă mai repede țintele Pactului verde european (Green Deal), care își propune ca, până în 2050, Europa să limiteze drastic gazele cu efect de seră. Dacă nu transformăm această oportunitate într-un proiect național care să implice în mod real instituțiile statului, mediul universitar, companiile și societatea civilă, nu avem garanția că vom mai avea această șansă.’’, afirmă Marius Hărătău, managerul Factory 4.0.

Semnalul de alarmă vine în contextul în care România se află pe ultimul loc în Europa la capitolul investițiilor în tehnologiile verzi. Din programul Horizon Europe, de exemplu, România nu a reușit să acceseze decât 1,8 milioane de euro, în ultimii 6 ani, din cei 2,5 mld.euro bani europeni.

🌱 Tehnologiile verzi vor înlocui carbunele și gazele naturale

În următorii 10-15 ani, în majoritatea țărilor europene, cărbunii și gazele naturale vor fi înlocuiți de tehnologiile verzi, precum energia din surse hidro & eolian, de inovațiile din sectorul hidrogenului și de energia nucleară. În România, tranziția se desfășoară însă greoi. În ciuda investițiilor din ultimii ani, avem încă 20% din energie asigurată din cărbune, se arată în studiu.

Potrivit lui Adrian Negrescu, manager Frames, ,,este nevoie de o decizie dură, dar necesară, privind mineritul din Valea Jiului. Trebuie să trecem de la extracția de cărbune la exploatarea altor resurse, care vor asigura viitorul economiei, de la uraniu la grafit. Astfel că minerii trebuie reorientați profesional către aceste sectoare de viitor, să construim o nouă companie axată pe resursele viitorului, nu pe trecut’’. Potrivit experților, restructurarea mineritului românesc poate fi realizată cu fondurile UE într-un termen mediu, cu consecințe extrem de benefice pentru economie. România ar urma să primească 757 milioane de euro pentru asigurarea tranziției de la minele de cărbune și lignit la tehnologiile verzi, conform Mecanismului de tranziție justă, inițiat de UE

Cât privește ”rezervele de minereu de uraniu existente si exploatabile asigură cererea de uraniu natural pentru funcționarea a două unităţi nuclear-electrice pe toată durata de operare’’, se precizează în Strategia Energetică a României.

🌱 Centrala viitorului, cea pe hidrogen?

Potrivit experților, pe termen lung gazul natural va avea soarta cărbunelui, astfel că exploatarea acestuia va trebui focusată pe zone cu potențial economic. Experții apreciază că în următorii 10 ani, folosirea gazelor pentru încălzire și activități casnice ar putea deveni mai scumpă decât utilizarea energiei electrice, astfel că utilizarea gazului natural va rămâne o soluție optimă doar în sectorul petrochimic.

,,În următorii 5-6 ani, pentru populație va fi mai ieftin să treacă la încălzirea pe curent electric, centralele termice electrice având deja un randament foarte bun. Inovația în domeniu și taxele de poluare ce vor fi implementate la nivelul UE vor face ca folosirea gazelor naturale să nu mai fie rentabilă, urmând calea cărbunilor. Este necesar un proiect național de susținere a centralelor electrice’’, afirmă experții.

O altă soluție care să elimine nevoia de gaze naturale poluante o reprezintă centralele pe hidrogen, aflate în stadiul de dezvoltare și care vor deveni realitate în următorii ani. Potrivit analizei, asta nu înseamnă că exploatarea gazelor din Marea Neagră trebuie abandonată. Mai mult, exploatarea din Marea Neagră ar putea deveni un proiect pilot pentru testarea tehnologiilor eoliene și pe bază de hidrogen. Asta mai ales că investitorii au luat deja în calcul principiile trasate de Green Deal și încearcă să reducă amprenta de carbon și să mizeze pe tehnologii care le pot aduce un avantaj economic pe termen mediu și lung.

🌱 Hidrocentralele, în topul resurselor nepoluante

Dincolo de faptul că, până în 2050, va trebui să renunțăm, în mare parte, la resursele poluante, vestea bună este că avem resurse alternative. Iar cea mai importantă o reprezintă resursa hidro, exploatată în hidrocentrale. Potrivit estimărilor, dintr-un total al potenţialului teoretic liniar de aproximativ 70,0 TWh/an, potenţialul teoretic liniar al cursurilor de apă interioare este de aproximativ 51,6 TWh/an, iar cel al Dunării (doar partea românească) este evaluat la cca.18,4 TWh/an.

Potrivit strategiei energetice, realizată pe baza planurilor gândite încă înainte de 1990, potenţialul hidroenergetic tehnic amenajabil este de cca. 40,5 TWh/an, din care cca. 11,6 TWh/an revin Dunării, iar pe râurile interioare se poate valorifica un potenţial  cca. 24,9 TWh/an prin centrale cu puteri instalate mai mari de 3,6 MW, iar restul de 4,0 TWh/an în centrale mai mici, se arată în analiza Frames & Factory 4.0.

🌱 Energia eoliană în prim-plan

Pe fondul investițiilor private, România a devenit, în prezent, una dintre țările cu cel mai dezvoltat sector energetic ecologic din regiune. Avem șansa să ajungem ca 30% din energia necesară să fie furnizată din resurse regenerabile. Sectorul eolian se află în prim-plan, cu capacități instalate de aproximativ 3.000 MW, cele mai multe focusate în zona Dobrogei. Un studiu sistematic de inventariere a potenţialului eolian teoretic pentru întreg teritoriul naţional s-a realizat de către ICEMENERG în anul 2006 şi a oferit o valoare a potenţialului de aproximativ 23 TWh/an prin instalarea unor capacităţi cu puterea totală de cca. 14.000 MW.

,,Investițiile în eolian se desfășoară rapid, în 2-3 ani, astfel că putem ajunge la un nivel excelent până în 2030. Pentru ca sectorul eolian să își atingă potențialul este nevoie de rezolvarea problemelor din rețelele de transport, creșterea capacității de interconectare și stocare, unde suntem în continuare deficitari’’, spun experții.

🌱 Dezvoltarea de rețele de alimentare a automobilelor electrice, prioritară

Investițiile în infrastructură sunt absolut necesare, însă trebuie însoțite de o strategie națională în privința transportului auto. Parcul auto naţional are aproape 80% dintre maşini cu o vechime de peste 10 ani, ceea ce reprezintă un pericol pentru sănătatea oamenilor, pe lângă cel adus de trafic.

„Avem cea mai mare rată de accidente raportată la numărul de locuitori din Europa. Iar acest lucru se întâmplă pentru că avem o infrastructură slab dezvoltată care nu este pregătită pentru numărul mare de maşini, dar şi pentru că starea tehnică a maşinilor din România este degradată”, arată analiza.

La finele lui 2019, în România erau înmatriculate 8,74 milioane de vehicule (autoturisme, motociclete, autoutilitare etc.), din care numai 392.430 erau noi (0-2 ani), iar cele mai multe aveau peste 12 ani de vechime (6,07 mil.vehicule). 4,34 milioane de vehicule erau pe motorină și 3,89 milioane pe benzină.

Potrivit experților, dincolo de extinderea Programului Rabla, este nevoie de o legislație care să limiteze circulația mașinilor poluante. „O mașină produce, în medie, între 1,5 şi 6 tone de CO2 anual. Dacă vrem să limităm poluarea, să decarbonizăm traficul rutier, este nevoie de investiții în transportul în comun, de susținerea tranziției la autovehiculele electrice și, în viitor, la cele pe hidrogen’’, spun experții.

Experții susțin, printre altele, necesitatea unui program național de garantare a creditelor auto pentru mașinile nepoluante, în condițiile în care, de exemplu, avem una din cele mai mari flote de camioane din Europa.

“Este necesar ca, în Programul de Redresare și Reziliență pentru România, să existe o alocare substanțială pentru dezvoltarea, în parteneriat public-privat, de rețele de alimentare a automobilelor electrice, o condiție esențială pentru dezvoltarea pieței auto nepoluante’’, se spune în analiză.

Potrivit experților, în sectorul auto, trecerea la tehnologiile verzi a devenit realitate. Ford construiește deja la Craiova un automobil hibrid, iar Dacia va lansa un automobil electric, Dacia Spring.

👉 Reconversia la meseriile viitorului

Dincolo de investițiile în sectoarele verzi, cele în inovație și resursa umană sunt esențiale pentru dezvoltarea unui mediu de business pregătit pentru economia bazată pe digitalizare, inovație și tehnologie.

,,În sectorul resurselor umane, România are nevoie de un amplu program de reconversie profesională în meseriile viitorului, iar programul de reziliență ar putea fi primul pas spre o recalificare la nivel național. Cursuri specializate, gratuite, asigurate de stat și de partenerii săi din mediul privat, în cadrul cărora oamenii să-și dezvolte competențele digitale, pentru noua realitate economică’’, a declarat Marius Hărătău. În dezvoltarea cursurilor de reconversie profesională, este esențial ca statul să implice și mediul privat, să accepte sfaturi de la consultanţi şi oameni din industrie, mai ales în domeniile care țin de Green Deal.

Ți-a plăcut? Împărtășește cu prietenii

Share on facebook
Share on linkedin
Share on email

Comentarii

Comentariile sunt închise.

Adauga-un-comentariu