Un studiu atent al politicii Uniunii Europene privind sistemul energetic pe perioada anilor 2020-2050 dă la iveală eforturile tuturor țărilor membre, clar organizate printr-o strategie derulată inteligent pentru un continent mai curat, mai prietenos, mai independent energetic și mai sustenabil pe termen scurt și lung.
Toate obiectivele Comisiei Europene au fost structurate pe ani – 2020, 2030, respectiv 2050 – pentru un progres incremental, constant și viabil. Dacă în 2020 se pornește cu trei mari obiective, vei observa că aceleași obiective se vor întinde și pe următorii ani, de data aceasta ajustate noilor cerințe, contexte europene și naționale. Unde e bine, e mereu loc de și mai bine.
2020 – Un start promițător
Pentru anul 2020, Uniunea Europeană a setat 3 obiective cheie din punct de vedere energetic, cu impact favorabil asupra climei și mediului înconjurător.
1. Reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră
Ce sunt emisiile de gaze cu efect de seră?
Emisiile de gaze cu efect de seră sunt acele gaze care absorb și emit radiațiile infraroșii, astfel creându-se efectul de seră, adică o temperatură mai ridicată decât în mod natural.
Gazele acestea pot fi atât naturale, identificabile în atmosfera Pământului – vaporii de apă, CO2, metanul, oxidul de azot și ozonul -, cât și artificiale, cea mai mare sursă a emisiilor de gaze cu efect de seră cauzate de activitatea umană fiind arderea de combustibili fosili* în scopul creării energiei electrice, a căldurii și pentru susținerea industriei transporturilor.
*Combustibilii fosili sunt hidrocarburile, cărbunii, petrolul sau gazele naturale, formate din rămășițele fosilizate ale plantelor și animalelor moarte. (sursa Wikipedia)
Efectul de seră facilitează încălzirea atmosferei terestre din cauza permeabilității crescute a acesteia, astfel fiind mai ușor pentru radiațiile solare să treacă și să atingă suprafața Pământului. Mai exact, emisiile de gaze cu efect de seră contribuie la fenomenul global al schimbărilor climatice. Pământul beneficiază de privilegiul acestui efect de seră natural dintotdeauna, lucru care a permis vieții să se dezvolte și să se mențină pe Pământ, însă odată cu Revoluția Industrială din secolul 19, anumite activități umane au contribuit la amplificarea acestui efect.
Cum combate UE emisiile de gaze?
Uniunea Europeană se folosește de două sisteme cheie pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră:
- Sistemul UE de comercializare a cotelor de emisii (ETS – Emissions Trading System) are ca scop reducerea emisiilor de CO2 din industrii, care acoperă 45% din totalul ETS. Pentru 2020, obiectivul este reducerea emisiilor generate de industrii cu 21% în comparație cu nivelul din 2005;
- Obiectivele naționale de reducere a emisiilor de CO2, răspunzătoare de 55% din totalul emisiilor în UE generate de locuințe, agricultură, deșeuri și transport (aviația este exclusă).
Sursa: www.ec.europa.eu
Uniunea Europeană monitorizează progresul combaterii emisiilor de la an la an, fiecare țară trebuind să înainteze un raport al activității și rezultatelor lor în acest sens. Mai multe aici.
2. 20% energie electrică din surse regenerabile
Ce sunt sursele regenerabile?
Sursele regenerabile sunt acele surse care nu pot fi epuizate când sunt folosite, precum apa, vântul, razele soarelui, biocombustibilul (combustibil derivat direct din materia vie) și altele, acestea susținând și validând tranziția către un sistem energetic mai sustenabil și cu mai puține emisii de CO2.
Cum facilitează UE accesul la sursele regenerabile?
Sub Directiva 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, țările membre UE au aderat la stabilirea de obiective naționale obligatorii în vederea creșterii utilizării de surse regenerabile pentru energia electrică. Însă fiecare țară e diferită – punctul fiecăreia de start fiind unul diferit. De exemplu:
- unele țări beneficiază de mai multe / mai puține râuri ce ar putea fi folosite pentru hidroenergie decât altele;
- unele țări sunt mai însorite pe o perioadă mai lungă de timp decât altele, aspect ce favorizează implementarea și extinderea sistemului de energie solară;
- unele țări beneficiază atât de contextul natural, cât și de cel financiar pentru a instala aceste sisteme de creare a energiei din surse regenerabile, pe când altora le este mai dificil.
Iată de ce scopul comun al țărilor membre UE ca 20% din energie să provină din surse regenerabile (10% numai din sectorul transporturilor) este adaptat fiecărei țări astfel încât, la final, toate să ajungă la acest rezultat. De exemplu, Malta a stabilit 10% (țară insulară, care se bazează foarte mult pe transportul aerian), pe când Suedia și-a setat un obiectiv de 49%. Aici este poziția României.
3. Creșterea eficienței energetice cu 20%
Ce este eficiența energetică?
Eficiența energetică înseamnă folosirea de mai puțină energie pentru a duce la îndeplinire același lucru. Mai exact, reduce consumul și risipa de energie electrică. Obiectivul este de a reduce cantitatea de energie electrică necesară în asigurarea de produse și servicii. De exemplu, izolarea unei case salvează pe termen lung proprietarul de investiții mari în serviciul de energie electrică pentru încălzirea / răcirea locuinței.
Cum va atinge UE acest obiectiv?
UE a inaugurat Planul de eficiență energetică și Directiva de eficiență energetică (2012/27/EU).
Planul de eficiență energetică este structurat pe mai multe paliere:
- obiective, directive și reguli privind eficiența energetică;
- clădiri eficiente din punct de vedere energetic;
- cogenerarea de căldură și electricitate;
- proiectarea eco și etichetarea energetică;
- finanțarea eficienței energetice;
- încălzirea și răcirea.
Sursa: www.ec.europa.eu
Directiva de eficiență energetică stabilește un set de măsuri obligatorii care să sprijine UE în atingerea obiectivului de creștere a eficienței energetice cu 20%. De exemplu:
- o reducere anuală de 1.5% a vânzărilor naționale de energie;
- strategii naționale pe termen lung de regândire a fondului de construcții în fiecare din țările UE;
- renovări eficiente din punct de vedere energetic de cel puțin 3% pe an pentru clădirile deținute și / sau ocupate de guvern;
- standarde minime de eficiență energetică și etichetare pentru o varietate de produse cum ar fi boilere, electrocasnice, iluminat și televizoare;
- efectuarea de audituri energetice pe companiile mari cel puțin o dată la 4 ani;
- protejarea drepturilor consumatorului de a avea acces ușor și gratuit la informații privitoare la consumul de energie în timp real și istoric.
Ce beneficii are UE dacă atinge obiectivele pe 2020?
- creșterea securității energetice europene, prin reducerea de energie electrică importată;
- crearea de noi locuri de muncă;
- progresul unei dezvoltări ecologice și sustenabile;
- creșterea unei Europe mai competitive din punct de vedere energetic.
2030 – Confirmarea unei direcții bine stabilite
Politica UE pentru 2020 se extinde până în 2030, cu procentaje crescute și directive noi. Politica include obiectivele tuturor țărilor membre pentru perioada 2021-2030, cu următoarele obiective-cheie:
1. Reducerea cu minimum 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră
Comparativ cu nivelurile înregistrate în 1990. Politica stabilită la Paris pentru 2030 înseamnă un avans dat Uniunii Europene spre o economie neutră din punctul de vedere al climei.
Pentru a atinge acest obiectiv, sistemul UE de comercializare a cotelor de emisii (ETS) vor reduce emisiile cu 45%, comparativ cu 2005, iar sectoarele non-ETS vor trebui să reducă emisiile cu 30%, comparativ tot cu anul 2005.
Comisia Europeană își dorește să crească acest obiectiv la 50-55% chiar, dar într-un mod asumat. Iată de ce cetățenii sunt invitați spre consultare publică, completând un formular proiectat pe 12 săptămâni, consultare care va ajuta UE în proiectarea unui plan realist cu acțiuni sectoriale viabile. Formularul tratează subiectul reducerii emisiilor.
2. Minimum 32% energie electrică din surse regenerabile
Obiectivul inițial, stabilit în 2018, pentru 2030 fusese acela de a crește cu cel puțin 27% utilizarea de surse regenerabile pentru energie, fiind ulterior majorată – același lucru se aplică și eficienței energetice.
3. Creșterea eficienței energetice cu minimum 32.5%
Sistemul pus la bătaie de către Comisie are la bază principii mai bune de monitorizare, guvernarea luând decizia să implice și mai mult cetățenii și părțile decizionale pentru atingerea acestor obiective.
Urmărind sistemul de guvernare, țările membre sunt obligate să dezvolte strategii naționale pe termen lung care să se acorde cu și să asigure consecvența dintre strategia pe 2030 și strategiile energetice și climatice naționale (NECPs).
Beneficiile îndeplinirii scopului pentru 2030
Beneficiile sunt diverse:
- crearea unei baze solide pentru investitori;
- înaintarea spre o economie ce consumă mai puțin carbon;
- servicii de energie mai accesibile pentru toți consumatorii;
- asigurarea securității energetice a UE;
- reducerea nevoii de a importa energie;
- noi locuri de muncă;
- beneficii pentru mediu și sănătate – mai puțină poluare.
2030-2050 – O planetă mai curată
Țelul principal al Uniunii Europene este ca întreg continentul să devină neutru din punctul de vedere al climei. Pentru a se asigura de implementarea acestui proiect, UE a transformat acest angajament politic luat de fiecare dintre țările membre într-o obligație juridică.
Strategia pentru 2050 se ramifică în două mari direcții, fiecare atingând o serie considerabilă de obiective energetice:
1. Reducerea pe termen lung a emisiilor de gaze cu efect de seră
În 2018, Comisia Europeană a creat și a demarat o serie de directive care să ajute la îndeplinirea obiectivului privitor la emisiile de gaze cu efect de seră până în anul 2050.
Teze importante care detaliază politica UE pentru anul 2050:
- o planetă mai curată pentru toți;
- deschiderea căii către o Uniune Europeană neutră din punct de vedere al climei;
- inovarea sectorului industrial și sprijinirea acesteia;
- tranziție economică;
- tranziție socială;
- susținerea orașelor prin investiții urbane;
- inițiativa pentru energie curată pentru insule;
- finanțare construcțiilor de clădiri inteligente;
- transport mai puțin poluant, mai inteligent, mai ieftin și mai sănătos.
Sursa: www.ec.europa.eu
2. O Uniune Europeană competitivă cu emisii reduse de carbon
În 2011, Comisia Europeană a proiectat o Europă cu aproape 80-95% mai puține emisii de gaze cu efect de seră până în 2050. Această planificare nu ar fi fost posibilă fără a lua în calcul:
- repere clar definite;
- provocări ce ar putea surveni;
- investiții de care va fi nevoie;
- oportunități în diverse sectoare.
Sectoarele principale studiate pentru atingerea obiectivelor energetice sunt:
- transport: achiziționarea și folosirea autoturismelor electrice sau de dimensiuni mai mici, strategii eficiente pentru reducerea consumului de combustibil, reducerea călătoriilor în scop de serviciu – telemunca și ședințele online;
- locuințe: reducerea temperaturii folosite pentru încălzirea spațiilor, optimizarea setărilor termostatelor, optimizarea sistemelor de ventilare;
- alimentație: reducerea consumului de proteină animală, stil alimentar sănătos, reducerea deșeurilor și a risipei alimentare, reducerea importurilor și încurajarea consumului local, reducerea energiei și a combustibilului folosit.
Sursa: www.ec.europa.eu
În concluzie, putem observa că indiferent de anul ales, obiectivele sunt o provocare atât la nivelul UE, cât și la nivelul țărilor participante. Mai mult, Comisia Europeană s-a îndreptat din ce în ce mai mult înspre sectorul civil, luând în calcul și aportul cetățenilor. Acest aspect promite rezultate reale, de la fața locului, și strategii viabile, bazate pe contextul actual și pe proactivitatea cetățenească pentru o planetă mai curată, cu o calitate a vieții mai bună și o conviețuire cu natura în mai multă armonie.
Surse:
