Plafonarea profiturilor companiilor din sectorul energetic care au costuri scăzute de producere a electricității, o reformă profundă și cuprinzătoare a pieței energiei electrice, înființarea Băncii Europene a hidrogenului, precum și instituirea unei „contribuții de criză” plătită de marile companii din sectorul petrolului, gazelor și cărbunelui, care înregistrează profituri uriașe în contextul actual al crizei prețurilor din energie – acestea sunt câteva dintre măsurile anunțate, miercuri, de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul privind starea Uniunii.
Principalele mesaje, mai jos:
• Din cauza crizei climatice, facturile pe care le avem de plătit sunt tot mai mari. Valurile de căldură au făcut să crească cererea de energie electrică. Seceta a dus la închiderea hidrocentralelor și a centralelor nucleare.
• Din cauza tuturor acestor factori, prețurile gazelor au crescut de peste 10 ori în comparație cu perioada anterioară pandemiei.
• Propunem un plafon pentru profiturile întreprinderilor care produc energie electrică cu un cost scăzut. Aceste întreprinderi realizează un profit pe care nu l-au anticipat niciodată, la care nici măcar nu au visat. În economia noastră socială de piață, să obții profit e un lucru bun. Însă, în aceste momente, nu este corect să se obțină profituri record extraordinare de pe urma războiului și pe spatele consumatorilor.
• Trăim vremuri în care profiturile trebuie împărțite și direcționate către cei care au cea mai mare nevoie de ele. Datorită propunerii noastre, vom mobiliza peste 140 de miliarde de euro către statele membre, cu scopul de a atenua direct impactul acestei situații.
• Și pentru că traversăm o criză a combustibililor fosili, industria combustibililor fosili are, la rândul său, o datorie specială. Marile companii din sectorul petrolului, gazelor și cărbunelui înregistrează și ele profituri uriașe. Trebuie să contribuie și ele, prin urmare, în mod echitabil, să plătească o contribuție de criză.
• Piața gazelor naturale s-a transformat dramatic: înainte gazul era transportat în principal prin gazoducte, în prezent volumul de GNL este în creștere.
• Însă valoarea de referință utilizată pe piața gazelor (TTF) nu a fost adaptată.
• Iată de ce Comisia va face eforturi pentru a se stabili o valoare de referință mai reprezentativă.
• În același timp, știm și că întreprinderile din sectorul energetic se confruntă cu probleme grave de lichidități pe piețele la termen ale energiei electrice, ceea ce riscă să afecteze funcționarea sistemului nostru energetic.
• Vom colabora cu autoritățile de reglementare a pieței pentru a atenua aceste probleme prin modificarea normelor privind garanțiile reale și prin luarea de măsuri pentru a limita volatilitatea prețurilor pe piața intrazilnică.
• Iar în octombrie vom aduce modificări cadrului temporar privind ajutoarele de stat pentru a permite furnizarea de garanții de stat, veghind, totodată, la menținerea unor condiții de concurență echitabile.
• Prin urmare, trebuie să punem capăt influenței dominante a gazului asupra prețului energiei electrice. În acest sens, vom realiza o reformă profundă și cuprinzătoare a pieței energiei electrice.
• Hidrogenul poate fi un factor decisiv pentru Europa. Trebuie să trecem de la o piață de nișă la o piață de masă în materie de hidrogen.
• Prin intermediul REPowerEU, ne-am dublat obiectivul: dorim să producem în Uniunea Europeană zece milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile, în fiecare an de acum până în 2030.
• Iată de ce vom institui o nouă Bancă europeană a hidrogenului. Aceasta va contribui la asigurarea achiziționării de hidrogen, inclusiv prin utilizarea resurselor Fondului pentru inovare. Banca va putea investi 3 miliarde de euro pentru a contribui la construirea viitoarei piețe a hidrogenului.
Sursa: Comisia Europeană
Foto: unodc.org
