Schimbările climatice cu efecte devastatoare au devenit o constantă în întreaga lume, valurile de căldură mortale, secetele devastatoare și distrugerea pădurilor, creșterea nivelului mării fiind doar câteva exemple în acest sens.
Noua strategie referitoare la adaptarea la schimbările climatice, adoptată recent de Comisia Europeană, definește soluțiile pe care le avem la acest moment la dispoziție pentru a face față consecințelor tot mai greu de gestionat, urmare a acestor schimbări, fiind necesară punerea lor în aplicare, cât mai rapid cu putință.
Conform statisticilor, doar în UE pierderile economice provocate de fenomenele meteo extreme depășesc deja, în medie, 12 miliarde euro pe an, iar o încălzire globală de 3°C peste nivelurile preindustriale generează pierderile anuale de cel puțin 170 de miliarde euro.
Dincolo de aceste cifre îngrijorătoare pentru economie, impactul se resimte și la nivel individual: sănătatea și bunăstarea europenilor având de suferit în mod cert. În 2019, la nivel mondial, valul de căldură din Europa a fost catastrofa naturală cu pierderi omenești fără precedent, generând 2.500 de decese.
Adaptarea la schimbările climatice presupune acțiuni clare la care să participe toate structurile societății și toate nivelurile de guvernare, atât în interiorul, cât și în afara UE.
Noua strategie urmărește construirea unei societăți reziliente la schimbările climatice prin îmbunătățirea cunoștințelor referitoare la impactul acestor schimbări și a soluțiilor de adaptare, prin intensificarea planificării adaptării și prin multiplicarea evaluărilor riscurilor climatice, prin accelerarea măsurilor de adaptare și prin sprijinirea consolidării rezilienței la schimbările climatice la scară mondială.
Măsurile de adaptare se vor baza pe date concrete, din teren, pornind de la familiile care cumpără, construiesc și renovează o locuință, la întreprinderile din regiunile de coastă sau la fermierii care își planifică individual culturile.
Platforma Climate-ADAPT, care își propune să sprijine Europa în adaptarea la schimbările climatice, va fi consolidată și extinsă, adăugându-se un observator specific în domeniul sănătății pentru a se urmări, a se analiza și a se preveni cu mai multă acuratețe impactul schimbărilor climatice asupra sănătății.
Noua strategie a setat trei priorități transversale: integrarea adaptării în politica macrobugetară, găsirea unor soluții bazate pe natură în materie de adaptare și luarea unor măsuri de adaptare locale.