Pentru a-și acoperi nevoile de consum de energie electrică doar cu energie solară Bucureștiul ar trebui să instaleze panouri solare cu o capacitate totală de 1,23 GW, ceea ce ar presupune ca o suprafață de 6,13 km² să fie acoperită cu panouri fotovoltaice, adică 2,56% din suprafața orașului, potrivit unui raport publicat recent de Energy Policy Group (EPG), think-tank specializat în politici de energie și climă.
În același scop, Iașiul, Ploieștiul și Craiova ar avea nevoie de panouri pe circa 1% din suprafață, iar Constanța, Timișoara și Cluj-Napoca pe aproximativ 0,5% din suprafață.
Sursa: EPG
Conform raportului,acoperișurile imobilelor din București ar putea găzdui până la 680 MW de capacitate solară, acoperind 55% din consumul casnic al orașului. Restul de 45% ar putea fi acoperit prin alte tipuri de instalații fotovoltaice. În plus, clădirile mari, precum centrele comerciale și depozitele, sunt ideale pentru utilizarea de sisteme de panouri fotovoltaice.
Totodată, din cauza naturii intermitente a energiei solare, este esențial să se asocieze sistemele fotovoltaice cu o soluție eficientă de stocare a energiei. Acest lucru permite stocarea excesului de energie electrică produsă în timpul zilei și eliberarea acesteia în perioadele de producție solară scăzută, cum ar fi seara târziu sau dimineața devreme, pentru a satisface cererea crescută din acele intervale.
Pentru București, EPG a estimat un necesar total de capacitate de stocare de 2.911 MWh, inclusiv o marjă de siguranță de 20% pentru a se asigura că aproximativ 20% din energie rămâne în sistem atunci când următoarea încărcare începe. Capacitatea de stocare de 2.911 MWh este echivalentă cu capacitatea de stocare a energiei a aproximativ 116.500 de vehicule electrice Dacia Spring sau a 50.600 de vehicule electrice Tesla Model 3.
Sistemul de stocare agregat ar trebui să fie capabil să furnizeze până la 245 MW, ceea ce ar acoperi consumului orașului în vârful de dimineață din ianuarie, dimineața devreme.
Capacitatea de stocare de 2.911 MWh ajută la echilibrare pe parcursul a 24 de ore, dar este insuficientă pentru redistribuirea anuală a energiei, energia solară produsă în ianuarie-februarie și noiembrie-decembrie satisfăcând doar parțial cosumul. În schimb, în timpul lunilor de vară, producția solară depășește semnificativ consumul, așa cum arată graficul de mai jos.
Sursa: EPG
Pentru a optimiza consumul de energie electrică pe tot parcursul anului, tehnologiile alternative de stocare, cum ar fi producerea de hidrogen regenerabil în timpul verii și stocarea acestuia pentru utilizare în timpul iernii ar trebui luate în considerare.
Este de reținut, conform experților, că stocarea nu trebuie să fie concentrată într-un singur sistem de mari dimensiuni. O abordare mai eficientă este agregarea unei rețele distribuite de unități de stocare mai mici, fiecare deservind utilizatori individuali sau comunități mici.
Cum stă România față de țările vecine la producția de energie solară
România, cu 1,8 GW de capacitate fotovoltaică instalată în 2022, a cunoscut o creștere limitată
comparativ cu țări precum Ungaria (4,2 GW) și Polonia (12,2 GW). De la sfârșitul anului 2023, capacitățile instalate ale României de PV pe acoperiș au ajuns la aproximativ 1,4 GW, cu așteptări să depășească 2 GW până la sfârșitul anului 2024.
Sursa: EPG
Care sunt planurile
Strategia Energetică elaborată recent subliniază angajamentul României de a extinde capacitatea solară, vizând 8,2 GW până în 2030, 21,1 GW până în 2040 și 33,3 GW până în 2050. Inițiativele recente includ o schemă de contracte pentru diferență (CfD) de 3 miliarde de euro lansată în 2024, concepută pentru a sprijini proiecte solare și eoliene terestre. Această schemă urmărește instalarea a 5 GW de noi capacități prin două licitații: 1,5 GW în 2024 și 3,5 GW în 2025.
În plus, România alocă 2 miliarde de euro pentru sprijinirea dezvoltării energiei solară, în perioada următoare, principalele surse de finanțare fiind FM, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Fondul pentru o Tranziție Justă (FTJ) și schemele finanțate de Agenția Fondului pentru Mediu (AFM). Această sumă este distribuită astfel: 430 de milioane de euro pentru dezvoltarea de centrale electrice fotovoltaice (la scară utilitară), 1,4 miliarde de euro pentru centrale electrice fotovoltaice pe acoperișuri și 104 milioane de euro pentru capacități de fabricare.
Principalele bariere în dezvoltarea capacității solare și ce recomandă experții că trebuie făcut
Dezvoltarea energiei solare în România a fost constrânsă de mai mulți factori, precum imprevizibilitatea legislativă, întârzieri în aprobarea conectării la rețea și alte obstacole birocratice.
Aceste provocări au afectat ritmul de creștere, cea mai mare parte a capacității fiind instalată
între 2010 și 2016, impulsionată de schema de sprijin pentru certificate verzi.
Totodată, lipsa unei legislații care să încurajeze instalarea de panouri solare pe acoperișurile clădirilor a dus la reticență în rândul proprietarilor din condiminii, iar majoritatea blocurilor de apartamente din zonele urbane nu dispun de panouri solare. De asemenea, reglementările actuale împiedică proprietarii de apartamente să utilizeze energia generată de panouri pentru uz personal.
Raportul integal poate fi citit aici.
Citește și:
Impactul estetic al panourilor fotovoltaice: soluții de integrare în designul arhitectural
ANRE: Numărul prosumatorilor s-a dublat în prima jumătate a acestui an