Sectorul energiei regenerabile a avut o evoluție notabilă în România în perioada în care schema de sprijin a fost operațională, dar în ultimii ani investițiile au stagnat, chiar dacă tehnologiile în domeniu au progresat, se arată într-un raport realizat de Bankwatch.
Cauzele care au dus la stagnarea investițiilor sunt multiple, se precizează în raport: de la intervențiile dese asupra cadrului legislativ și de reglementare, lipsa de transparență și de viziune strategică până la capacitatea redusă a aparatului administrativ de adaptare la tendințele din domeniu, acestea generând o stare de incertitudine generală pentru viitorul industriei regenerabilelor. Din 2016, precizează studiul citat, nu a mai fost instalată nicio capacitate nouă de energie regenerabilă, iar producătorii s-au confruntat cu pierderi mari de capital.
Resursele de finanțare care au fost disponibile între anii 2014-2020 ar fi permis derularea de proiecte în acest sector însă doar 7,8% din investiții au vizat energia regenerabilă. Studiul apreciază că nici programele de finanțare derulate de instituțiile naționale nu au avut prea mare succes, din cauza capacității administrative reduse și a inconsecvențelor decizionale în implementarea lor.
Chiar și așa, putem discuta despre un viitor al acestui sector în România deoarece sprijinul public la nivel global pentru accelerarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice plus angajamentele luate de România la nivel european conferă un cadru de dezvoltare fără precedent pentru energia regenerabilă. Pe de altă parte, incoerența documentelor strategice pentru următorii 10 ani (Sistemul Energetic Național, Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice și Planul de dezvoltare al Transelectrica), a legislației și capacitatea instituțiilor responsabile de a dezvolta proiecte din surse de energie regenerabile pot pune piedici serioase în continuare.
Studiul vine și cu o serie de recomandări, printre cele mai importante aflându-se:
- creșterea gradului de stabilitate și predictibilitate a cadrului legal în domeniu, prin stabilirea de reguli clare și corecte pentru toate părțile implicate;
- nevoile pieței de energie regenerabilă trebuie să fie adresate prin intervenții legislative coerente, elaborate cu respectarea principiilor privind transparența și participarea publicului în luarea deciziilor;
- implementarea mecanismelor de stimulare a investițiilor pentru creșterea capacităților de producere a energiei din surse regenerabile: instituirea Contractelor pentru Diferență (CfDs) precum și clarificarea cadrului de reglementare privind încheierea contractelor bilaterale directe pe termen lung (PPAs);
- simplificarea procedurilor de autorizare, finanțare și implementare efectivă a proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile;
- dezvoltarea învățământului superior, a programelor de formare și recalificare profesională și susținerea activităților de cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare în sectorul energiei regenerabile;
- intensificarea investițiilor privind dezvoltarea și modernizarea infrastructurii naționale de transport a energiei electrice pentru a permite preluarea noilor capacități de producere a energiei regenerabile;
- accelerarea investițiilor privind dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice și implementarea măsurilor care vizează consumul dispecerizabil (Demand Response) –
- instituirea unor criterii de sustenabilitate privind finanțarea și implementarea investițiilor în industria regenerabilă pentru înlăturarea oricărui impact negativ de mediu al acestora.
Despre energia regenerabilă se vorbește tot mai des în ultimii ani și nu numai în România, subiectul în sine ocupând un loc central în Pactul Ecologic European. Această inițiativă a Comisiei Europene este menită să asigure durabilitatea economiei UE, prin transformarea provocărilor legate de climă și de mediu în oportunități în toate domeniile de politică și prin garantarea unei tranziții care să fie echitabilă pentru toți. Asta înseamnă în primul rând o creștere economică durabilă prin atingerea unei ponderi de 32% a energiei regenerabile în 2030 și foarte important, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030.
Studiul integral poate fi consultat aici.