Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in posts
Search in pages
Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in posts
Search in pages
Intreaba-expertii-nostri

Întreabă un expert

Ai o problemă sau o nelămurire? Întreabă-ne, iar experții noștri îți vor răspunde în cel mai scurt timp.

Dilema șoferului: GPL sau CNG?

Reducerea cheltuielilor pentru alimentarea cu carburant este o preocupare pentru mulți români, chiar dacă pandemia a redus semnificativ călătoriile auto pe distanțe lungi. Implementarea unor măsuri de reducere a costurilor se poate observa mai ales în orașele mari, unde timpul petrecut în trafic este considerabil mai ridicat, iar consumurile de carburant pe măsură.

O alternativă adoptată din ce în ce mai mult în România este reprezentată de montarea unei instalații de GPL (gaz petrolier lichefiat) la mașinile alimentate cu benzină, chiar de pe linia de fabricație. Își croiește însă loc și o altă opțiune: CNG (gaz natural comprimat), o alternativă puțin utilizată în România, unde există doar câteva stații publice de încărcare.

Deși sunt multe asemănări între CNG și GPL, în același timp sunt și diferente majore: GPL nu poate fi folosit pe o mașină care rulează pe CNG, iar acest lucru este valabil și invers.

GPL vs. CNG

  • Gazul petrolier lichefiat și gazul natural comprimat sunt combustibili mai ecologici și mai economici comparativ cu benzina.
  • Atât GPL, cît și CNG au arderea curată, cu emisii de particule mult reduse față de carburanții tradiționali, prelungind durata de viață a motoarelor, cu costuri de întreținere scăzute.
  • Ambele sistemele de alimentare sunt sigiliate, în acest fel evitându-se pierderi prin scurgeri sau evaporare.
  • Autovehiculele pe CNG rulează pe o distanță mai mică decât cele pe GPL, deoarece GPL-ul este comprimat ca lichid și are un conținut de trei ori mai ridicat de energie.
  • Costul de reîncărcare cu combustibil este mai mare în cazul CNG, de aceea gazul natural comprimat este folosit mai ales în cazul flotelor de vehicule mari (de ex: autobuze, camioane), în timp ce GPL-ul are o disponibilitate crescută pentru utilizatorii privați.

În România erau înregistrate la sfârșitul anului trecut aproximativ 9,2 milioane de vehicule, din care: 0,5 milioane de remorci și semiremorci, 3,9 milioane cu motoare pe benzină, 4,6 milioane au motorizare diesel și doar 52.000 de mașini sunt electrice sau hibrid, conform Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor . Din datele publice disponibile, nu se cunoaste numărul exact al vehiculelor cu CNG sau GPL, sectorul fiind unul în plină dezvoltare.

Majoritatea vehiculelor CNG provin din străinătate cu instalații montate direct din fabrică sau after-market, rețelele publice de încărcare nefiind disponibile pentru călătorii pe distanțe mari în țara noastră.

În schimb, în România regăsim numeroase zone de alimentare cu GPL, atât în stații peco, cât și companii specializate, dar și numeroase firme care asigură montajul instalațiilor GPL, prețul pentru o instalație fiind de aproximativ 3-4 mii de lei. Sistemele GPL au intervale de service de aproximativ 20.000 km sau 1 an, fiind verificate pentru orice scurgeri, sunt înlocuite filtrele de GPL, realizându-se și o diagnosticare pe calculator.

În general consumul de GPL este mai mare în medie cu 20%, comparativ cu benzina, dar costurile de alimentare sunt mult mai reduse, având în vedere că 1 litru de benzină are o valoare de 5,2 lei, în timp ce 1 litru de GPL este 2,6 lei în România. În Europa, un litru de benzină costă aproximativ 1,5 euro, în timp ce 1 kg de CNG este 1 euro, iar 1 litru de GPL se vinde cu aproximatic 0,6 euro.

Surse:

Ți-a plăcut? Împărtășește cu prietenii

Share on facebook
Share on linkedin
Share on email

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Adauga-un-comentariu