Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Post Type Selectors

Cum să alegi ferestrele pentru casa ta ca să ai facturi mai mici

Când vine vorba de eficiența energetică a unui imobil de locuințe, în mixul de factori care o influențează, ferestrele joacă un rol absolut crucial. Aproximativ 25% din pierderile de căldură dintr-un imobil se datorează acestora. Practic, după pereți, principalul responsabil pentru pierderi (aproximativ 35%), ușile și ferestrele sunt al doilea cel mai important factor. Ferestrele pot influența așadar în mod direct nu doar confortul termic al locuinței, ci și costul facturilor de energie. Dar cum alegi și instalezi ferestrele potrivite pentru a reduce pierderile de căldură și a maximiza eficiența energetică a clădirii? Haideți să vedem împreună în acest articol.

Etichetare de eficiență energetică

În primul rând, dacă ne referim la eficiența unei ferestre, trebuie să știm că există un standard de măsurare a performanței energetice, mai exact standardul „BS EN 12412-2:2003 – Performanța termică a ferestrelor, ușilor și obloanelor. Determinarea transmisiei termice prin metoda cutiei fierbinți”. Sigur, e o denumire lungă, poate părea de neînțeles, dar dacă vrei mai multe informații tehnice despre el le vei găsi pe pagina dedicată din cadrul site-ului European Standard. Ce e important de reținut e că dacă vei achiziționa o fereastră, e bine să te uiți la datele tehnice după un indicator al izolației termice, exprimat în W/(m²K) – wați pe metri pătrați x kelvini, care indică proprietate de conducție termică a ferestrei sau rata de transfer de căldură.

Indicatori/factori de eficiență energetică

De la acel standard și unitate de măsură aferentă, pasul următor este indicatorul U, după care e bine să te uiți și să-l cauți în fișa tehnică a produsului. Valoarea U, factorul U, indicele U sau, mai cunoscut internațional ca U-Value – e unul și același lucru. El ne arată caracteristicile de izolare sau cât de multă căldură se pierde prin fereastră din cauza diferenței dintre temperaturile interioare și exterioare. Valoarea U a unei ferestre se măsoară prin numărul de BTU care vor trece prin fiecare metru pătrat de suprafață pe fiecare grad de diferență de temperatură de la o parte la alta a ferestrei. Atenție doar să nu-l confunzi cu indicele R (R-Value) utilizat pentru a măsura performanța majorității celorlalte părți ale anvelopei clădirii, cum ar fi pereții, podelele și acoperișurile. Pentru a calcula valoarea R, se împarte 1 la valoarea U. De exemplu, o valoare U de 0,10 este egală cu o valoare R de 10 (1 împărțit la 0,10).

Tipuri de ferestre

Acum, dacă știm după ce valori să ne uităm, putem să discutăm și despre tipurile de ferestre.

1. Geam

Ferestrele moderne sunt de cele mai multe ori fie duble, fie triple, adică mai exact cu două sau trei straturi de sticlă. Între aceste straturi, între panourile sau foile de sticlă, există un strat de gaz, care poate și el să difere. De pildă, unii producători folosesc argonul sau kriptonul, pentru că sunt gaze care ajută la izolarea termică. Tot la capitolul sticlă, mai merită menționate și tratamentele cu low-E, sau emisivitate scăzută, care reflectă căldura în loc să o lase să treacă prin fereastră, mărind eficiența energetică.

2. Rame

În privința ramelor, trebuie să știi că de asemenea sunt mai mult variante din care poți alege. Destul de ușor de intuit, PVC-ul este cea mai ieftină și cea mai des întâlnită alegere, grație combinației dintre durabilitatea materialului și prețul accesibil. Însă există și alte variante – aluminiul oferă o rezistență mai mare în timp, fără decolorare, însă la un preț mai ridicat de achiziție. Pe de altă parte, lemnul punctează foarte bine la aspectul estetic, fiind un material natural, plăcut, însă necesită întreținere în timp, nefiind la fel de rezistente ca PVC-ul sau aluminiul. În fine, în ultimii ani tot mai mult s-au răspândit materialele compozite, care pot oferi ce e mai bun din ambele lumi – aspectul mai plăcut, aproape de cel al lemnului și rezistența în timp fără întreținere, comparabile cu ale PVC-ului și aluminiului.

3. Design

În privința designului, merită menționat că ferestrele glisante oferă avantajul unei ventilații naturale excelente, în timp ce ferestrele batante punctează mai bine la capitolul etanșeitate. Ferestrele fixe, adică cele care nu se deschid, sunt de obicei și cele mai eficiente din punct de vedere energetic.

Cum alegem?

Bineînțeles că unul din cei mai importanți factori care ne influențează achiziția este bugetul de care dispunem, însă e bine să vedem totul într-un context mai larg. Ideal ar fi să ne raportăm la standardele nZEB (nearly zero-energy building), adică standardul după care sunt proiectate și construite casele pasive. Mai multe despre acest standard găsești în Ghidul nZEB pentru eficiență energetică.
Revenind la ferestre, în funcție de preferințele estetice, buget și modelele care ți se par potrivite pentru locuința ta, ar trebui să iei în calcul și ca indice U (U-Value) al ferestrelor pe care le cumperi să fie între 0,80 și 1,12 W/(m²K). Între aceste valori, avem de-a face cu o fereastră eficientă energetic. Dacă ne referim la casele pasive, adică acele locuințe la care pierderile sunt au fost minimizate cât s-a putut de mult, atunci trebuie să te uiți pentru ferestre după un indice U de sub 0,80 W/(m²K). Tot în cifre, însă de această dată referindu-ne la consumul anual de energie, standardul caselor pasive spune că pentru încălzire, o casă pasivă trebuie că consume cel mult 15 kWh/mp de spațiu locuibil. Desigur, standardul casei pasive include și alte proprietăți pe care imobilul trebuie să le respecte, acestea fiind maximum posibil în standardul de locuit, însă e bine să le avem în vedere ca reper maximal.

Instalare și utilizare

Dacă după tot acest studiu ai ales fereastra cea mai potrivită nevoilor tale, trebuie să mai ții cont de încă un aspect super-important: instalare necorespunzătoare poate compromite eficiența oricărei ferestre. Este esențial să se asigure un montaj corect atât pentru funcționarea corectă a ferestrei (închidere/deschidere), cât și pentru etanșeitatea în vederea reducerii la minimum a pierderilor termice. În concluzie, este recomandat să angajezi un profesionist pentru montaj, ca să te poți bucura de toate specificațiile promise de producător.
De asemenea, după montaj, în utilizarea de zi cu zi, mai ai câteva instrumente la dispoziție, cu care poți „jongla”, atât pentru creșterea eficienței energetice, cât și a confortului termic. Rulourile și jaluzelele pot ajuta la blocarea căldurii în zilele toride de vară, în timp ce draperiile groase pot păstra căldura în interior în timpul iernii. Și aici există o sumedenie de opțiuni, unele blocând total pătrunderea luminii (mai eficiente și în blocarea căldurii), altele doar parțial.
Având în vedere toate aceste detalii, sperăm să ai acum mai multe informații cu care să navighezi de la nevoi, spre cele mai bune modele de ferestre, care să te ajute în planurile de eficientizare energetică a locuinței tale.

Surse:

Citește și:

Ai o problemă sau o nelămurire? Întreabă-ne, iar experții noștri îți vor răspunde în cel mai scurt timp.

Ți-a plăcut? Împărtășește cu prietenii

Comentarii (0)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *