Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in posts
Search in pages
Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in posts
Search in pages
Intreaba-expertii-nostri

Întreabă un expert

Ai o problemă sau o nelămurire? Întreabă-ne, iar experții noștri îți vor răspunde în cel mai scurt timp.

Cum poate deveni hidrogenul sursa de energie a viitorului

Hidrogenul este unul dintre subiectele momentului în industria energetică. Se vorbește deja despre o cursă între marile state ale lumii pentru dezvoltarea unei industrii a hidrogenului, un combustibil nepoluant, considerat sursa de energie a viitorului.

Putem afirma, fără teama de a greși, că hidrogenul este unul dintre elementele esențiale ale Universului nostru, având o pondere de aproximativ 75% din masa acestuia. Etimologic, cuvântul ‘’hidrogen’’ vine din limba greacă și s-ar traduce prin “a crea/a face apă’’. Un alt amănunt interesant este faptul că hidrogenul este cel mai ușor element chimic, cu o masă atomică de 1,00794 u.a.m (unitate atomică de masă) și un conținut energetic foarte ridicat. El nu apare în natură în formă pură, ci întotdeauna legat chimic de alte elemente.

De asemenea, hidrogenul este legat de toate organismele vii și are un potențial enorm în ceea ce privește energia. Este o sursă care poate fi folosită pentru a genera energie electrică prin intermediul apei, deoarece cele mai mari cantități de hidrogen se găsesc în acest element (H2O). 

Dacă apa este descompusă în constituenții săi (hidrogen și oxigen), hidrogenul poate fi utilizat ca materie primă, combustibil sau pentru transportul și stocarea de energie. Cel mai important aspect însă, este faptul că nu emite CO2 (dioxid de carbon) și nu poluează aerul atunci când este utilizat. 

Folosirea hidrogenului în procesul de producere de energie poate fi o variantă foarte bună deoarece valoarea energetică a acestuia, coroborată cu greutatea, este, cel puțin interesantă: 1 kg de hidrogen conține la fel de multă energie ca 2,1 kg de gaz natural sau 2,8 kg de benzină.

Cum este produs hidrogenul?

Hidrogenul poate fi produs printr-o varietate de procese, însă ne vom îndrepta atenția asupra celor mai importante trei dintre ele. Aceste căi de producție sunt asociate cu o gamă largă de emisii, în funcție de tehnologia și sursa de energie utilizate și au implicații diferite în ceea ce privește costurile și cerințele privind materialele. 

  1. Hidrogenul bazat pe energie electrică 

Acest concept se referă la hidrogenul produs prin electroliza apei (în electrolizor, alimentat cu energie electrică). Emisiile de gaze cu efect de seră ale întregului ciclu de viață al producerii de hidrogen pe bază de energie electrică depind de modul în care este produsă energia electrică. 

  1. Hidrogenul pe bază de combustibili fosili

Este vorba despre hidrogenul produs printr-o varietate de procese care utilizează combustibili fosili ca materie primă, în special reformarea gazelor naturale sau gazeificarea cărbunelui. Acest tip de hidrogen reprezintă cea mai mare parte a hidrogenului produs astăzi. Emisiile de gaze cu efect de seră generate de producția de hidrogen din combustibili fosili de-a lungul întregului ciclu de viață sunt ridicate.

  1. Hidrogenul din surse regenerabile

Este hidrogenul produs prin electroliza apei (în electrolizor, cu energie electrică) și cu energia electrică produsă din surse regenerabile. Emisiile de gaze cu efect de seră generate de producția de hidrogen din surse regenerabile de-a lungul întregului ciclu de viață sunt aproape de zero. Hidrogenul din surse regenerabile poate fi, de asemenea, produs prin reformarea biogazului (în loc de gazul natural) sau prin transformarea biochimică a biomasei, dacă este în conformitate cu cerințele de durabilitate. Acest tip de hidrogen mai este numit „curat” sau „verde” și este considerat viitorul în ceea ce privește producerea de energie.

Este „hidrogenul verde” o soluție viabilă pentru viitorul energiei?

În luna iulie 2020, Comisia Europeană a stabilit două strategii pentru sistemul energetic al viitorului și pentru hidrogenul „verde”. Sistemul energetic actual al Uniunii Europene generează  până la 75 % din emisiile de gaze cu efect de seră, iar această situație nu mai poate continua în acest ritm, potrivit oficialilor și a agențiilor de protecție a mediului. Din acest motiv, Europa trebuie să își schimbe abordarea și să devină neutră climatic până în 2050. Cele două strategii prezintă o nouă agendă privind investițiile în energie curată, în conformitate cu pachetul de măsuri al Comisiei privind redresarea economică Next Generation EU și cu Pactul verde european.

Prima dintre aceste măsuri ar fi integrarea sistemului energetic. Deocamdată, se încearcă integrarea sistemului energetic în cadrul unor reguli care să asigure tranziția către o energie verde. Actualul model, în care consumul de energie în sectorul transporturilor, al industriei, al gazelor și al clădirilor are loc în diferite compartimente – fiecare cu lanțuri valorice, norme, infrastructură, planificare și operațiuni separate – nu poate asigura neutralitatea climatică până în 2050 într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor.

Strategia Uniunii Europene în acest caz presupune 38 de măsuri, printre cele mai importante fiind: revizuirea legislației existente în domeniul energiei, sprijinirea financiară sau cercetarea și utilizarea de noi tehnologii și instrumente digitale, orientări pentru statele membre cu privire la măsurile fiscale, eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili sau reforma guvernanței pieței.

A doua măsură gândită de Uniunea Europeană este cea privind „hidrogenul verde”. Acesta poate ajuta la decarbonizarea industriei, a transporturilor, a generării de energie și a clădirilor în întreaga Europă. Strategia UE privind hidrogenul încearcă să abordeze modul de transformare a potențialului acestuia în realitate, prin investiții, reglementare, inovare, crearea de piețe și cercetare. Prioritară va fi dezvoltarea hidrogenului regenerabil, care poate fi obținut folosind, la rându-i, energii regenerabile precum energia eoliană și solară. Cu toate acestea, pe termen scurt și mediu, sunt necesare alte forme de hidrogen cu emisii scăzute de carbon pentru a reduce rapid emisiile și pentru a sprijini dezvoltarea unei piețe viabile.

Până în acest moment, se preconizează o trecere în 3 faze la tehnologiile care au la bază „hidrogenul verde”:

  1. În perioada 2020-2024 Uniunea Europeană va sprijini sprijini instalarea unei capacități de cel puțin 6 GW, produse de electrolizoare pentru hidrogenul regenerabil, precum și producția de până la 1 milion de tone de hidrogen regenerabil.
  2. În perioada 2025-2030, se dorește ca hidrogenul trebuie să devină o parte intrinsecă a sistemului energetic integrat al Uniunii Europene, cu o capacitate de cel puțin 40 GW generată de electrolizoarele pentru hidrogenul regenerabil și producerea a până la 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil în UE.
  3. Între 2030 și 2050, se dorește ca tehnologiile pe bază de hidrogen regenerabili să ajungă la maturitate și să fie desfășurate la scară largă în toate sectoarele dificil de decarbonizat.

Scopul acestor măsuri se datorează convingerii oficialilor Uniunii Europene a faptului că hidrogenul verde poate sprijini tranziția către un sistem energetic care se bazează pe energia din surse regenerabile prin echilibrarea energiei din surse regenerabile variabile. Acesta oferă o soluție pentru decarbonizarea sectorului industrial cu emisii mari care se bazează pe combustibili fosili și merită să fie luat în calcul.

„Hidrogenul verde” în România. Premise și avantaje

România este o țară care produce hidrogen de mult timp pentru diferite utilizări industriale. Hidrogenul face parte din producția industrială de gaze chimice inflamabile și presurizate și are reglementări bine definite. Totuși, nu există niciun proces simplificat pentru stimularea producției de hidrogen, în special al celui regenerabil, atât pentru propunerea de energie,cât și pentru mobilitate, în calitate de noi aplicații.

Deocamdată, implementarea acestui sistem energetic integrat de către Uniunea Europeană este la început, dar țara noastră arată deja un interes crescut în ceea ce privește implementarea acestor proiecte foarte interesante. 

RWEA a anunțat că dorește să se implice în realizarea unui proiect pilot la scară mare ce are ca scop producerea de „hidrogen verde” prin intermediul procesului de electroliză alimentată din energie eoliană, banii necesari urmând să fie accesați fie prin Fondul de Inovare sau Fondul de Modernizare. RWEA își propune ca proiectul să poate fi discutat și dezvoltat în parteneriat cu autoritățile și companiile relevante (ANRE, Transelectrica, ISCIR, etc.) pentru a reprezenta o bază reală de elaborare a cadrului de reglementare primar și secundar pentru tehnologii bazate pe hidrogen la nivel național.

În ceea ce privește avantajele producerii de „hidrogen verde”, acestea sunt multiple și, pe viitor, vor fi cu siguranță vizibile. Printre cele mai importante avantaje amintim:

  1. Procesul de producere a acestuia nu elimină CO2 (dioxid de carbon) și nu poluează aerul atunci când este utilizat.
  2. Este versatil și poate fi folosit în varii domenii, precum industrie, transporturi, construcții producerea de energie electrică sau de căldură, precum și sub formă de combustibil pentru autovehicule.
  3. Producerea de „hidrogen verde” va stabiliza piața de producere și distribuire a energiei electrice și a căldurii. Se preconizează că folosirea acestuia va produce un surplus, care va putea fi folosit în ajutorarea mai multor consumatori la un preț mai bun.
  4. Se preconizează faptul că multe dintre costurile combustibililor, a energiei electrice și a căldurii vor scădea vizibil după ce producerea de „hidrogen verde” va deveni ceva normal.
  5. Investițiile din domeniu vor crea o multitudine de locuri de muncă pe tot cuprinsul Europei, inclusiv România.

În ultimii ani, îngrijorarea crescândă cu privire la schimbările climatice și la acțiunile care trebuie luate în ceea ce privește prezervarea planetei pe care locuim au început să ocupe primele locuri pe agenda de lucru a omenirii. Printre acestea, găsirea unui înlocuitor pentru combustibilii fosili, „clasici” care să reducă emisiile de gaze de seră și să stăpânească poluarea, este printre primele probleme care trebuie rezolvate. După cum ai putut observa și mai sus, există o variantă care ne poate ajuta și ne poate fi de un real folos în viitor: „hidrogenul verde”.

Surse:

Ți-a plăcut? Împărtășește cu prietenii

Share on facebook
Share on linkedin
Share on email

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Adauga-un-comentariu