Pompele de căldură ne pot asigura confortul de zi cu zi, cel putin 25 ani, începând din momentul montării lor. Mai mult, sunt prietenoase cu mediul, reduc emisiile de gaze de seră și ne asigură independența de gazul metan. Ce sunt pompele de căldură, care sunt avantajele și dezavantajele lor, cum le instalăm și ce costuri implică, aflați din analiza de mai jos.
Cum funcționează?
Pompa de căldură este un dispozitiv cu ajutorul căruia se poate transporta căldură de la o locație („sursă”) la o altă locație („radiator” sau „schimbător de căldură”). Majoritatea pompelor de căldură sunt folosite pentru a muta căldura de la o sursă cu temperatură mai mică la un radiator cu temperatură mai mare.
Principiul de funcționare a unei pompe de căldură este destul de simplu. Funcționează la fel ca frigiderele sau aparatele de aer condiționat. Aceasta este compusă din patru elemente de bază: compresor, ventil de expansiune și două schimbătoare de căldură (vaporizator si condensator). Să ne imaginăm un frigider: vaporizatorul va fi cavitatea internă de unde extragem căldura (și facem frig), iar condensatorul va fi „grătarul” din spate pe unde se cedeaza căldura în interiorul bucătăriei.
În interiorul circuitului este un agent frigorific numit freon. Dacă apa vaporizează la 100°C, agentul frigorific se poate vaporiza la temperaturi foarte scăzute (chiar și la temperaturi negative). Acest fenomen se întamplă în vaporizator, moment în care căldura este extrasă din mediu. Prin intermediul compresorului, se ridică foarte mult temperatura și presiunea, iar în condensator, toată energia acumulată este cedată către interiorul clădirii. Agentul frigorific se va transforma din nou în lichid, iar vana de expansiune va avea un efect invers față de compresor.
Mai mult, pompele de caldură asigură încalzirea pe timpul iernii, răcirea pe timpul verii și apa caldă menajeră pe tot parcursul anului. În perioada de vară, căldura care este luată din casă este utilizată pentru a încălzi apa în mod gratuit.
Tipuri de pompe de căldură
Pompa de caldură aer-apă folosește aerul exterior pentru a încălzi locuința, chiar și atunci când temperaturile din timpul iernii sunt destul de scăzute. Aceasta poate fi conectată atât la diferite unități terminale ( ventiloconvectoare, calorifere, etc.), cât și la instalația de încălzire prin pardoseală și, totodată, poate fi folosită pentru a produce apă caldă.
Spre deosebire de alte tipuri, pompa de căldură aer-apă nu necesită o investiție mare, deoarece căldura este preluată direct din aer și nu este nevoie să conectezi pompa la o sursă de apă sau să forezi terenul.
Avantaje:
- Poate fi conectată cu ușurință la alte sisteme de încălzire existente în locuință;
- Investiție inițială redusă;
- Poate fi montată cu ușurință, doar racordată la instalația electrică și hidraulică;
- Poate fi folosită pentru a produce apă caldă;
- Poate fi folosită pentru răcirea locuinței în sezonul cald;
- Poate fi folosită indiferent de suprafața locuinței;
- Costurile de întreținere sunt minime;
- Timp redus de încălzire.
Dezavantaje:
- Locuința trebuie izolată termic pentru a preveni pierderile de căldură;
- Coeficient de performanță dependent de temperatura exterioară.
Pompa de căldură apă-apă folosește apa subterană din stratul freatic drept sursă pentru producerea căldurii. Totodată, poate fi folosită și apă din lac sau din râuri ca alternativă pentru sursa de încălzire. Pompa de căldură apă-apă necesită foraje de puțuri verticale, pentru pompare și pentru restituție.
Pentru instalarea acesteia, este necesar forajul solului, pentru ca pompa să fie conectată corect la sursa de apă, în funcție de direcția de curgere a apei subterane. În caz contrar, poate exista posibilitatea ca apa restituită să se întoarcă în forajul de pompare.
Avantaje:
- Consum redus de energie electrică;
- Eficiență sporită indiferent de temperatura exterioara;
- Este compatibilă cu alte sisteme de încălzire deja existente în locuință;
- Este silențioasă.
Dezavantaje:
- Necesită acces la o sursă de apă;
- Costuri ridicate pentru forajul puțurilor și a instalării echipamentelor pe partea de sursă;
- Are nevoie de întreținere in special pe partea de sursa (denisiparea forajelor);
- Este necesar un aviz pentru a putea instala pompa de căldură (în cazul persoanelor juridice).
Pompa de căldură sol-apă folosește energia solului (energie geotermală) pentru a produce căldură sau pentru răcirea locuinței. Aceasta funcționează pe baza unui circuit închis, format din pompa de căldură, foraj geotermal (colectori verticali sau orizontali în funcție de suprafața de teren existentă și a studiului geodezic realizat) și sistemul de încălzire din locuință.
Avantaje:
- Menține temperatura constantă a sursei, rezultă o eficiență ridicată a pompei de caldură;
- Poate fi conectată la diferite sisteme de încălzire din locuință;
- Poate fi folosită pentru răcirea locuinței pe timpul verii.
- Este silențioasă.
Dezavantaje:
- Investiție inițială ridicată, costuri ridicate cu forajele geotermale;
- Persoanele juridice au nevoie de autorizație pentru montarea acestui tip de pompă de căldură.
Pentru orice locație în care se va instala o pompă de caldură și indifferent de tipul pompei sunt necesare:
- O instalatie interioară termică. Pompa de caldură functionează cu radiatoare, încalzire în pardoseală sau ventiloconvectoare, fiecare sistem având avantajele sale.
- Casa/clădirea sa fie izolată corespunzator.
- Locatia să fie racordată la curent electric.
Costuri și implementare
O pompă de căldură este o investiție pe 25 de ani sau și mai mult. Așadar, cel mai ieftim ieșim dacă criteriul principal este calitatea pompei de căldură. Chiar și după documentare, trebuie să solicităm consultanță de specialitate privind alegerea acesteia, modul de instalare și reglarea sistemului, precum și execuția instalării propriu-zise.
Pompa de căldură poate fi în sine un dispozitiv foarte bun, însă dacă nu este integrată în mod corespunzător în sistem, nu va funcționa corect și eficiența ei energetică va fi mai scăzută. Prețurile sistemelor de pompă de căldură apă-apă sau sol-apă sunt mai ridicate și se situează între 32 000 – 60 000 lei, fără investiția în sistemul de distribuție, încălzirea prin pardoseală sau prin calorifere. Prețul variază în funcție de proiect, de modul în care este construită casa, în funcție de brand și desigur de performanțele acesteia. Acesta poate crește dacă avem o construcție mai mare.
Prețul unei pompe de căldură aer-apă este mult mai scăzut, astfel că pentru livrarea și montajul unei pompe de căldură de putere medie 8 kW, care este suficientă pentru o clădire rezidențială bine izolată, veți plăti de la 20 000 lei în sus.
Forajele
Cand luăm în considerare instalarea unei pompe de caldură, putem alege între o rețea de colectori orizontali, amplasata în straturile superioare ale solului la adâncimi mici (1,5 – 2 metri) sau foraje verticale, cu adâncimi cuprinse între 70 – 140 de metri. Principiul de funcționare este același în ambele cazuri. Ca să putem opta pentru sondele orizontale însă, avem nevoie de un teren disponibil suficient de mare.
Forajele verticale sunt ideale când spațiul din curte este unul mic. Deși costurile sunt mai ridicate în cazul colectorilor verticali, aceștia asigură o rată mai bună a eficienței energetice. Pentru încălzirea unei case familiale de 120 m² cu ajutorul colectorilor verticali, este suficient un foraj cu adâncimea de 120 m, atunci când casa este bine izolată din punct de vedere termic. Costul pentru unui astfel de foraj, executat de o firma specializată, este de aproximativ 11 000 de lei. În general, costul mediu al forajului geotermal este de aproximativ 100 lei/ml, însă acesta depinde de tipul solului, adâncimea de forare și numărul de foraje.
Eficiență și amortizare
Costul de achiziție și de instalare pentru pompele de căldură este mai mare decât cel al sistemelor cu combustibil lichid sau gaze. Cu toate acestea, instalate corespunzator pompele de căldură furnizează mai multă energie pe unitate decât sistemele convenționale. În plus, investiția se amortizează Într-o perioadă scurtă de timp (5-8 ani), datorită facturilor foarte mici pentru încălzirea casei. Pompa de caldură este de 4-5 ori mai economică decât o centrală electrică, deci factura lunara va fi de 4-5 ori mai mică.
Cât consumă o pompă de căldură?
O pompă de caldură consumă 1 kw energie electrică și generează 4-5 kw energie termică, în funcție de ce sursă de energie folosim.
Dacă luăm exemplul unei case de 150 de m², pe luna de iarnă consumul pompei de caldură va fi aproximativ acesta:
- 400 – 500 lei pentru o pompă de caldură sol-apa
- 450 – 550 lei pentru o pompă de caldură aer-apă
Pentru o performanță ridicată a sistemului, foarte importantă este izolarea termica a casei (pereți, acoperiș).
Pentru clădiri mai mari perioada de amortizare este mai mică, în timp ce în cazul cladirilor mai mici perioada de amortizare este puțin mai mare.
Pompele de căldură ne pot asigura confortul de zi cu zi, cel putin 25 ani, începând din clipa montării lor. Mai mult, sunt prietenoase cu mediul, reduc emisiile de gaze de seră și ne asigură independența de gazul metan.
Cum sunt văzute pompele de căldură în lume?
Pompele de căldură continuă să satisfacă doar o mică parte din cererea de căldură rezidențială (aproximativ 5% în 2019), în timp ce tehnologiile electrice convenționale pe bază de combustibili fosili au reprezentat trei sferturi din vânzările la nivel global în 2019.
Segmentul de construcții din sectorul clădirilor este responsabil pentru majoritatea achizițiilor de tehnologie a pompelor de căldură, iar în multe țări pompele de căldură înregistrează cea mai mare cotă de piață dintre toate tehnologiile de încălzire. În Statele Unite, de exemplu, ponderea vânzărilor de pompe de căldură pentru clădirile nou construite depășește 40% pentru locuințele unifamiliale și este de aproape 50% pentru clădirile multifamiliale noi.
Piața UE se extinde rapid, cu aproximativ 1,3 milioane de gospodării care au achiziționat o pompă de căldură în 2018 (creștere medie anuală de 12% din 2015). Franța, Italia și Spania sunt responsabile pentru jumătate din vânzările din Uniunea Europeană, în timp ce Suedia, Estonia, Finlanda și Norvegia au cele mai ridicate rate de achiziție, cu mai mult de 25 de pompe de căldură vândute la 1 000 de gospodării în fiecare an.
Probabil, același trend îl va urma și țara noastră. România s-a aliniat cerințelor UE de a reduce consumul de energie și de a îmbunătății performanța energetică a clădirilor și a transpus în legislația românească criteriile impuse. Clădirile noi, din proprietatea/administrarea autorităților administrației publice a căror recepție de final de lucrare se va efectua după 31 decembrie 2020, vor fi clădiri al căror consum de energie din resurse convenționale este foarte scăzut.
Spre deosebire de România care nu a definit încă în legislativul său criteriile pentru ca o clădire să fie catalogată cu consum scăzut de energie din resurse convenționale, alte state europene, precum Finlanda, Suedia sau Norvegia au făcut deja primii pași în definirea acestor condiții.
Surse: