Crăciunul european este o sărbătoare a luminii și tradițiilor. De la saunele fierbinți din Finlanda la instalațiile luminoase spectaculoase din Regatul Unit, de la presepele iluminate din Italia sau piețele de Crăciun cu milioane de beculețe, europenii transformă această perioadă într-un spectacol care vine, însă, cu o factură de energie substanțială. Și în țara noastră târgurile de Crăciun devin din ce în ce mai populare și mai apreciate, atât de români, cât și de turiștii străini.
Haideți să facem o călătorie și să descoperim care sunt tradițiile de Crăciun cele mai consumatoare de energie și cum încearcă europenii să le facă mai sustenabile.
Scandinavia: saune fierbinți, lumânări perpetue
În Finlanda, Crăciunul fără saună este de neconceput. Atât de important este acest ritual încât Ajunul Crăciunului și Solstițiul de vară sunt considerate cele mai importante zile de saună din an. Cu aproximativ 3,3 milioane de saune pentru 5,5 milioane de locuitori, Finlanda are practic o saună la două persoane, iar cultura saunei a fost recunoscută de UNESCO ca patrimoniu cultural imaterial.
Tradițional, saunele erau încălzite cu lemne, iar pregătirea începea cu ore în avans în ajunul Crăciunului, mai ales în zonele rurale. Astăzi, multe saune sunt electrice, ceea ce a simplificat procesul, dar a și crescut presiunea pe rețeaua electrică, mai ales că se estimează că între 70% și 80% dintre finlandezi merg la saună în perioada sărbătorilor de iarnă.
Lumânări și lumini în toată Scandinavia
Lumânările joacă un rol esențial în crearea atmosferei de Crăciun. Tradițiile variază de la o țară la alta, dar toate au în comun dorința de „a îmblânzi” întunericul iernii cu lumină caldă.
În Suedia, ziua Sfintei Lucia (13 decembrie) marchează începutul sezonului de Crăciun și este celebrată cu procesiuni în care copiii poartă costume albe și coroane cu lumânări aprinse, cântând cântece tradiționale. De asemenea, multe ferestre suedeze au lumânări electrice în perioada de Advent.
În Danemarca, lumânările sunt o parte centrală a conceptului de „hygge” – starea de confort și căldură care definește iarna daneză.
În Norvegia, orașul Oslo este împodobit cu brazi iluminați de la sfârșitul lui noiembrie, iar tradițiile de iluminat sunt importante în combaterea întunericului arctic care acoperă țara pentru lungi perioade. De altfel, în întreaga Scandinavie multe familii decorează bradul de Crăciun cu lumânări reale, o tradiție care persistă în ciuda riscurilor de incendiu, însă lumânările electrice devin din ce în ce mai populare.
Europa de Vest și competiția instalațiilor luminoase
De la decorațiuni modeste în ferestrele caselor până la instalații extravagante care opresc traficul, britanicii au îmbrățișat cu entuziasm ideea de a-și transforma casele în spectacole luminoase. Cifrele sunt impresionante: dacă toate cele aproximativ 25 de milioane de gospodării britanice care sărbătoresc Crăciunul ar întinde un șir de lumini, am avea aproximativ 240.000 de kilometri de beculețe. În decembrie 2024, cererea de electricitate a crescut cu aproximativ 7,3% în prima săptămână a lunii.
Olandezii au o abordare mai temperată față de decorațiunile de Crăciun comparativ cu britanicii, dar acest lucru nu înseamnă că nu consumă energie semnificativă în perioada sărbătorilor. În 2022, în contextul crizei energetice europene, mai multe orașe olandeze au luat decizia controversată de a reduce numărul de ore în care luminile de Crăciun sunt aprinse.
Festivalul de Lumini din Amsterdam rămâne, totuși, unul dintre cele mai spectaculoase evenimente de iarnă din Europa, transformând canalele orașului într-o galerie de artă luminoasă între sfârșitul lui noiembrie și mijlocul lui ianuarie.
Sudul Europei: de la presepe iluminate la cuptoare pentru dulciuri
În Italia presepele (scenele Nașterii Domnului) sunt o tradiție care datează din 1223, când Sfântul Francisc din Assisi a creat prima scenă vie a Nașterii în satul Greccio. De atunci, presepele au devenit o formă de artă complexă, iar azi multe dintre ele includ iluminat electric complex, cu diferite zone de lumină, mecanisme automatizate, efecte de lumină care simulează zori, amiezi și apusuri, pârâuri cu apă reală alimentate de pompe electrice, sisteme audio cu muzică de fundal sau sunete ambientale.
Una din cele mai mari presepe din lume se află la Manarola, în Cinque Terre (Liguria). Creată inițial în 1961 cu o singură cruce, astăzi include peste 300 de personaje și folosește aproximativ 15.000 de becuri LED conectate prin 8 kilometri de cabluri electrice.
Cuptoarele italiene: de la panettone la fripturi tradiționale
În Italia, Crăciunul înseamnă ore petrecute la masă, iar pregătirea meselor festive începe cu mult înainte de 24 decembrie. Cuptoarele italiene lucrează din plin pentru a produce panettone și pandoro (prăjiturile tradiționale de Crăciun), biscuiți tradiționali (ricciarelli, cavallucci, panforte), fripturi pregătite în Ziua de Crăciun (de obicei miel sau friptură de porc), preparate din pește etc.
Europa Centrală și piețele de Crăciun
Prima mențiune documentată a unei piețe de Crăciun datează din 1296, când Ducele Albert I de Austria a acordat comercianților vienezi privilegiul de a organiza o „piață de decembrie”. În prezent, Germania găzduiește câteva dintre cele mai faimoase piețe de Crăciun din lume, printre care Striezelmarkt în Dresden, Christkindlesmarkt în Nürnberg sau Piața de Crăciun din Köln.
Iar dacă există o băutură care definește piețele de Crăciun germane și austriece, aceea este Glühwein, denumirea vinului fiert cu mirodenii. Așadar fierbătoarele electrice mari (3-5 kW) care funcționează continuu pentru a menține vinul la temperatura potrivită, iluminatul pentru tarabe și încălzitoarele pentru căsuțele de lemn în care stau vânzătorii, sunt toate surse care generează consumuri semnificative de electricitate.
Totuși, în timpul crizei energetice din 2022-2023, multe orașe germane și austriece au fost nevoite să ia decizii dificile. Piața din Köln este alimentată acum 100% cu energie regenerabilă (hidroelectrică și eoliană), iar piețele de Crăciun din Viena sunt recunoscute ca „ökoevents”(evenimente ecologice), un premiu acordat de oraș inițiativelor care adoptă măsuri pentru reducerea impactului asupra mediului. 75% dintre produsele, alimentele și băuturile oferite sunt organice și provin din culturi sustenabile.
România: piețe de Crăciun și cuptoare pline de cozonaci
Crăciunul în România are o poveste aparte. În perioada comunistă (1948-1989), sărbătoarea religioasă a fost descurajată, „Crăciunul„ devenind „Sărbătorile de iarnă”. După 1990, Crăciunul și-a recâștigat locul în conștiința românească, iar în zilele noastre România celebrează Crăciunul cu entuziasm.
În România, toate orașele mari sunt puternic decorate cu lumini sclipitoare în această perioadă, iar câteva se disting prin amploarea instalațiilor luminoase:
București. Capitala României se transformă într-un spectacol luminos în decembrie. Abundența de lumini colorate și strălucitoare care aliniază bulevardele capitalei României, creează cadrul festiv perfect și concurează cu marile capitale europene.
Brașov. Orașul medieval din inima Transilvaniei are de regulă unul dintre cei mai spectaculoși brazi de Crăciun din România. Nici la capitolul luminițe nu se lasă mai prejos: în 2023, Brașovul a fost decorat cu 1,2 milioane de lumini și 80 de brazi de Crăciun.
Sibiu. Primul oraș din România care a organizat o piață de Crăciun inspirată de modelele vest-europene (începând din 2007, când Sibiu a fost Capitală Europeană a Culturii), rămâne o destinație magică. Piața Mare se transformă într-un tărâm strălucitor, cu proiecții artistice pe clădiri și peste 100 de expozanți. În 2012, piața de Crăciun din Sibiu a fost inclusă în top „15 Of The Most Beautiful Christmas Markets in Europe”
Craiova. În acest an, Târgul de Crăciun de la Craiova a fost desemnat cel mai frumos din Europa la competiția anuală organizată de un site turistic, partener oficial al Comisiei Europene. Centrul Craiovei s-a transformat într-un decor feeric, cu lumini spectaculoase și instalații tematice. Tema din acest an, „Spărgătorul de Nuci”, a inspirat amenajarea mai multor zone din oraș.
Deși piețele de Crăciun sunt o practică relativ nouă în România (comparativ cu Germania sau Austria unde există de secole), acestea au avut un succes răsunător și au devenit rapid o parte importantă a Crăciunului.
Consumul energetic al acestor piețe este considerabil:
- Iluminat continuu pentru zeci sau sute de căsuțe din lemn.
- Carusele și roți panoramice electrice (Bucureștiul, de exemplu, are o roată panoramică cu spectacol de lumini).
- Patinoar cu sistem de refrigerare (majoritatea piețelor mari au patinoar).
- Sisteme de încălzire pentru tarabele comercianților.
- Cazane electrice sau plite pentru prepararea vinului fiert (vin fiert românesc), ciocolată caldă, kürtőskalács.
Bucătăria de Crăciun: un maraton culinar energo-intensiv
Dacă există un aspect al Crăciunului românesc care consumă energie considerabilă, acela este pregătirea mesei festive. Mâncarea este probabil partea principală a oricărei sărbători în România. Pregătirile încep în mediul rural cu tăierea porcului pe 20 decembrie (Ziua Sfântului Ignatius sau „Ignatul”). Prepararea alimentelor din carne de porc implică:
- afumare (care necesită ore de ardere controlată).
- fierbere prelungită pentru preparate precum piftie (4-6 ore la foc mic).
- prăjire pentru prepararea „Pomana Porcului” – un fel de mâncare tradițional gătit în cazan.
Iar Crăciunul nu este complet fără cozonac. Gospodinele din România încep să gătească cu câteva zile înainte de evenimentul principal și includ pe lângă cozonac, prăjiturile și nelipsitele sarmalele. În total, o gospodărie românească poate avea cuptorul pornit 8-12 ore în zilele premergătoare Crăciunului, iar aragazul funcționează aproape continuu pentru fierbere, prăjire și pentru pregătirea diverselor preparate.
Tradiții eco-prietenoase – piețe de Crăciun sustenabile
Pe tot cuprinsul Europei, tot mai multe piețe de Crăciun adoptă practici sustenabile:
- Budapesta. În 2022, piața de Crăciun din Budapesta a surprins pe toată lumea prin iluminarea bradului principal folosind biciclete pe care cetățenii le puteau pedala, generând energie care încărca și baterii pentru alimentarea luminilor din piață, împreună cu panouri solare.
- Berlin. Renumit pentru găzduirea a aproximativ 60 de piețe de Crăciun, Berlinul are exemple notabile precum piața de la Palatul Schönhausen (care evidențiază produse sustenabile și meșteșuguri locale) și cea de pe Sophienstraße (care oferă de peste două decenii produse organice, sustenabile și fair trade, inclusiv Glühwein eco-friendly).
- Maribor. Piața de Crăciun din Maribor se remarcă prin construcții eco-friendly și prin angajamentul de a evita utilizarea brazilor tăiați. În schimb, prezintă tradiționalii „pomi vii” plantați în ghivece, care sunt decorați de copiii din școlile locale.
- Essen. Piața internațională de Crăciun din oraș se clasează pe primul loc ca „Cea mai sustenabilă piață de Crăciun din Europa” în clasamentul European Best Destinations. Este alimentată 100% cu energie regenerabilă și a înlocuit veselele și pungile de plastic cu un sistem de depozit pentru căni, cești și farfurii.
Concluzii
Crăciunul european este o perioadă în care consumul de energie crește substanțial, indiferent că e din cauza saunelor electrice finlandeze, a luminilor spectaculoase din Regatul Unit, a cazanelor de Glühwein care funcționează continuu în zona germanică sau a aragazelor unde se coc celebrii cozonacii românești și se pregătesc sarmalele.
Vestea bună este că europenii găsesc și modalități de a păstra magia sărbătorilor, de a reduce impactul asupra mediului, demonstrând că poți păstra tradiția Crăciunului în condițiile realității secolului XXI.
Surse:
- Topture
- UNESCO
- Yle News
- Nordic Visitor
- SKANDINAVISK
- National Grid
- Food Drink Life
- Energuide.be
- The Local Italy
- Wikipedia – Christmas market
- Moeve Global
- ESN
- Romanian Friend
- TravelMaker Tours
- TravelAway
- The Romanian Cookbook
Citește și: