România a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de vehicule electrice (VE) pe șosele în ultimii ani, la fel ca și numărul de stații de încărcare de mașini electrice. Conform datelor centralizate de DRPCIV, la finalul anului 2024, parcul auto electric din România a ajuns la 54.471 de vehicule, dintre care 49.594 sunt autoturisme. Diferența este dată autovehicule electrice de transport mărfuri, autobuze și microbuze, motociclete electrice, precum și alte tipuri de vehicule electrice. Față de anul 2023, creșterea parcului auto electric a fost de 27%, însă ritmul de creștere a încetinit comparativ cu anii precedenți, influențat de reducerea subvențiilor pentru achiziția de vehicule electrice.
Deși aceste cifre reprezintă sub 1% din totalul parcului auto național, ritmul de creștere a numărului vehiculelor electrice ridică întrebări legate de capacitatea infrastructurii energetice actuale de a face față cererii crescânde de electricitate. Care sunt mai exact provocările și soluțiile lor, încercăm să aflăm împreună în cele ce urmează.
Stațiile de încărcare mașini electrice și cererea de electricitate
Vehiculele electrice transformă fundamental modelul tradițional de consum energetic. Spre deosebire de vehiculele cu motoare termice care utilizează combustibili fosili, mașinile electrice depind în totalitate de rețeaua electrică pentru alimentare. Această tranziție aduce cu sine mai multe schimbări importante în ceea ce privește cererea de electricitate:
Creșterea consumului total de energie electrică
Un vehicul electric mediu consumă între 15-20 kWh/100 km. Luând în considerare parcursul mediu anual de aproximativ 15.000 km pentru un șofer român, rezultă un consum anual de 2.250-3.000 kWh per vehicul. Pentru cele aproximativ 54.471 de vehicule electrice existente în România, aceasta înseamnă o cerere suplimentară de aproximativ 122-163 GWh anual.
Această cifră devine și mai relevantă dacă luăm în considerare prognozele de creștere a numărului de vehicule electrice în următorii ani. Dacă ritmul de creștere se menține, până în 2033 România ar putea avea aproximativ 450.000 de vehicule electrice, ceea ce ar duce la un consum suplimentar de electricitate de aproximativ 1.012 – 1.350 GWh anual.
Modificarea profilului de consum
Poate mai important decât volumul total de energie consumată este modificarea profilului de consum. Studiile arată că majoritatea proprietarilor de mașini electrice își încarcă vehiculele acasă, după orele de program, seara sau peste noapte. Acest lucru poate duce la vârfuri de consum în perioada de seară, când rețeaua electrică este deja solicitată de consumul rezidențial.
Luând în considerare faptul că un încărcător casnic standard are o putere de 7-11 kW, încărcarea simultană a unui număr mare de vehicule electrice într-o anumită zonă poate duce la suprasolicitarea locală a rețelei. Dacă doar 10% din cele 49.594 de autoturisme electrice s-ar încărca simultan cu o putere medie de 7 kW, ar rezulta o cerere suplimentară de aproximativ 347 MW, echivalentă cu consumul a două județe de mărime medie.
Distribuția geografică inegală
Adoptarea vehiculelor electrice nu este uniformă la nivel național. Concentrarea se face în special în zona marilor orașe cu suburbiile lor; ne referim aici la București și Ilfov, Cluj-Napoca, Timiș sau Brașov. Această distribuție inegală de stații de încărcare mașini electrice poate duce la suprasolicitări locale ale rețelei în anumite zone metropolitane, în timp ce în alte regiuni impactul, mai ales din mediul rural, este minim.
Impactul asupra rețelei de electricitate în România
Dacă la problemele cu care deja se confrunta rețeaua de electricitate din România adăugăm și mixul de provocări adus de creșterea numărului de vehicule electrice, atunci putem concluziona ușor să operatorii acestor rețele vor trebuie să aibă în vedere câteva repere extrem de importante, cum ar fi:
Infrastructură învechită
O mare parte din infrastructura energetică a României este învechită. În plus, această infrastructură a fost proiectată pentru un consum și profile de încărcare diferite de cele impuse de vehiculele electrice. Capacitatea de transport și distribuție a energiei electrice nu a fost dimensionată pentru a face față cererii suplimentare și vârfurilor de consum generate de încărcarea vehiculelor electrice. Acest lucru este deosebit de problematic în zonele rezidențiale vechi, unde rețeaua poate fi deja aproape de capacitatea maximă.
Capacitate limitată de distribuție
În zonele urbane dense, transformatoarele și liniile de distribuție existente pot fi deja aproape de capacitatea maximă. Adăugarea mai multor vehicule electrice care se încarcă simultan poate duce la supraîncărcarea acestor componente.
Fluctuații de tensiune și probleme de calitate a energiei
Încărcarea vehiculelor electrice, mai ales în cazul încărcătoarelor rapide, poate cauza fluctuații de tensiune și alte probleme de calitate a energiei electrice, afectând toți consumatorii conectați la aceeași rețea locală. Aceste probleme pot fi amplificate în cazul unor zone cu o densitate mare de vehicule electrice.
Posibile soluții pentru adaptarea rețelei electrice
Pentru a face față provocărilor aduse de creșterea numărului de vehicule electrice, sunt necesare mai multe măsuri:
- Investiții în modernizarea și extinderea rețelei. Operatorii de distribuție trebuie să accelereze investițiile în modernizarea și extinderea rețelei electrice. Conform estimărilor, pentru a face față tranziției către mobilitatea electrică, România ar avea nevoie de investiții de aproximativ 9,5 miliarde de lei în următorii ani.
- Implementarea rețelelor inteligente. Rețelele inteligente permit monitorizarea și gestionarea în timp real a consumului de energie, facilitând distribuția eficientă a electricității și prevenirea suprasolicitărilor. Contorizarea inteligentă, deja în curs de implementare în România, reprezintă un prim pas în această direcție.
- Tarife diferențiate și încărcare inteligentă. Introducerea tarifelor diferențiate (deja utilizate pe scară largă în vestul Europei) în funcție de perioada zilei poate încuraja încărcarea vehiculelor electrice în perioadele cu consum scăzut. Sistemele de încărcare inteligentă pot automatiza acest proces, optimizând momentul încărcării în funcție de disponibilitatea rețelei și prețul energiei. Studiile au arătat că încărcarea vehiculelor electrice în perioada de noapte, când consumul general este scăzut, poate reduce semnificativ impactul asupra rețelei.
- Integrarea surselor regenerabile și a sistemelor de stocare. Creșterea capacității de producție din surse regenerabile, precum energia solară și eoliană, corelată cu implementarea sistemelor de stocare a energiei, poate ajuta la gestionarea vârfurilor de consum create de vehiculele electrice.
- Stații de încărcare cu management inteligent al energiei. Dezvoltarea unei rețele de stații de încărcare cu sisteme de management inteligent al energiei poate distribui mai eficient sarcina pe rețea și reduce presiunea asupra rețelei de distribuție rezidențiale. Aceste stațiile pot fi echipate cu sisteme de management al energiei care să limiteze puterea de încărcare în perioadele cu cerere ridicată și să o maximizeze în perioadele cu cerere scăzută. De asemenea, acestea pot fi integrate cu sisteme de stocare a energiei care să reducă impactul asupra rețelei în perioadele de vârf.
Concluzii
Tranziția către mobilitatea electrică reprezintă o provocare semnificativă pentru rețeaua de electricitate din România, dar și o oportunitate de modernizare și eficientizare a infrastructurii energetice. Cu peste 54.000 de vehicule electrice în prezent și o creștere anuală de 27%, este esențial să se adopte o abordare proactivă în adaptarea rețelei electrice. Vestea bună este că soluții există, iar problemele cu care se confruntă rețeaua pot fi adresate cu un set mai larg de măsuri, așa cum am văzut.
Surse:
Citește și: