Close Menu
 
Propunere UE: Comercializarea de masini noi, cu ardere interna, interzisa din 2035
Mașini electrice

Propunere UE: Comercializarea de maşini noi, cu ardere internă, interzisă din 2035

Updated:

În ultimul timp, natura ne oferă din ce în ce mai multe semne de nerăbdare. În luna mai a acestui an, în Siberia s-a înregistrat o maximă de 35oC, iar în zona Cercului Arctic temperaturile au atins 30 de grade. Acest fapt se datorează modificărilor care au avut loc în circulația curenților de aer. În iunie, Cehia a avut parte de una dintre cele mai puternice tornade din istoria Europei, iar alte numeroase zone de pe continent se confruntă cu temperaturi de peste 35 de grade pe perioade de una până la două săptămâni. Tot în această perioadă, locuitorii din vestul Germaniei s-au confruntat cu inundații catastrofale în urma cărora 200.000 de case au fost afectate.

Specialiștii în domeniu insistă de mai mulți ani că, dacă nu vom lua măsuri concrete, schimbările climatice vor deveni ireversibile, moment în care vom fi nevoiți să ne adaptăm unor condiții de mediu mai puțin favorabile. Pentru a stopa încălzirea globală, se tot fac pași mici, însă aceștia nu sunt nici pe departe atât de eficienți pe cât se dorește. 

În contextul schimbărilor climatice care ne afectează planeta în ultimii ani, Uniunea Europeană a propus luna aceasta un plan amplu, denumit “Fit for 55”, prin care vizează adoptarea unei serii de măsuri radicale, care să aibă ca rezultat scăderea emisiilor de dioxid de carbon.

Planul vizează industrii diferite, iar printre cele afectate se numără, desigur, și industria auto. Acest lucru nu ne surprinde dacă luăm în considerare faptul că transportul pe șosea este responsabil pentru 11,9% din emisiile globale de dioxid de carbon. În același timp, sectorul transporturilor în ansamblu ajunge la 16.2% din emisiile globale de dioxid de carbon, potrivit datelor sintetizate de publicația științifică Our World in Data.

Situația actuală pentru constructorii auto

În prezent, regulamentul Uniunii Europene este destul de restrictiv pentru constructorii auto și a impus pentru anul trecut o limită a emisiilor de 95 de grame dioxid de carbon pe kilometru la nivelul flotei unui producător. În regulament este menționat faptul că emisiile de CO2 pentru mașini trebuie reduse cu 15% până în anul 2025 și cu 37.5% până în 2030, în comparație cu valorile din 2021. 

Pentru susținerea noului plan “Fit for 55”, Comisia Europeană menționează faptul că actualele reguli sunt prea blânde pentru atingerea obiectivelor propuse. Oficialii Comisiei Europene estimează că, în ritmul actual, doar 11% din parcul auto al Europei din 2030 va fi format din mașini electrice, acest procent urmând să crească la 54% până în anul 2050. Pentru a-și atinge obiectivul de continent neutru din punct de vedere al emisiilor în anul 2050, CE estimează că va trebui ca parcul european să fie alcătuit într-o proporție de minim 88%, ideal 99% din mașini electrice și hibride cu emisii de maxim 50 grame de CO2 pe kilometru. 

În schimb, Comisia Europeană citează un studiu (realizat de compania JATO Dynamics) potrivit căruia prețul mediu al unei mașini electrice a crescut cu 40% între anii 2011-2019 în Europa, deoarece producătorii auto și-au concentrat atenția pe lansarea modelelor premium din segmentele mari, cu puține opțiuni în segmentul entry-level. 

Pe baza acestor statistici, Comisia este de părere că nu există nicio garanție cum că prețurile mașinilor electrice vor ajunge la nivelul prețurilor mașinilor cu motoare cu combustie internă, dacă nu sunt luate în calcul numeroasele bonusuri guvernamentale. 

Vor fi suficiente stații de încărcare electrice?

O altă problemă semnalată este legată de infrastructura stațiilor de încărcare pentru mașini electrice. Vor fi acestea suficiente sau va trebui ca șoferii să aștepte la coadă câteva ore ca să prindă loc la priză?

În anul 2020 existau doar 225.000 de puncte de încărcare în Europa, dintre acestea doar 25.000 oferind încărcare cu peste 22 kW. Trebuie luat în calcul și faptul că cele mai multe stații de încărcare sunt disponibile în numai trei state europene, și anume Germania, Franța și Olanda. 

În cadrul Pactului Verde European, UE și-a stabilit un obiectiv de a avea un milion de puncte de încărcare pentru vehiculele electrice până în 2025 și trei milioane până în 2030, ajungând la 16,3 milioane până în 2050.

Cu toate acestea, auditorii UE au avertizat recent că Uniunea nu este pe drumul cel bun pentru a atinge obiectivul de un milion, deoarece vor fi necesare aproximativ 150.000 de puncte noi în fiecare an, sau aproximativ 3.000 pe săptămână.

Cine din UE susține și cine se opune inițiativei?

Grupările ecologiste au salutat propunerea ca un „punct de cotitură” pentru industria auto, dar multe cer obiective intermediare pentru a se asigura că producătorii de automobile accelerează mai repede producția de vehicule fără emisii.

„Noile norme UE vor democratiza mașinile electrice și vor da un impuls major încărcării, ceea ce înseamnă că mașinile curate vor fi în curând accesibile și ușor de încărcat pentru milioane de europeni”, a declarat William Todts, director executiv al ONG-ului Transport & Environment.

În schimb, jucătorii din industrie au criticat propunerea Comisiei ca fiind „pur electrică” și „o stradă cu sens unic”.

„Ideea este de a evita arderea combustibililor fosili în viitor și de a promova utilizarea combustibililor regenerabili. Acest lucru necesită un mix tehnologic orientat spre viitor și nu un angajament față de o singură tehnologie care se presupune că este singura soluție”, a spus Ralf Diemer, manager director al Alianței eFuels, reprezentând peste 100 de companii din sector.

De asemenea, există prudență în rândul statelor membre, cum ar fi Franța, Germania, Spania și Italia, care au sectoare dezvoltate în producția vehiculelor tradiționale cu motoare cu combustie și hibride, care susțin sute de mii de locuri de muncă.

Ce se va întâmpla cu rețelele de carburanți clasici?

Din fericire, benzinăriile poziționate bine vor continua să funcționeze pe măsură ce vehicule electrice se vor înmulți. Benzinăriile reprezintă un punct de încredere pentru călătoriile rutiere, chiar și în locuri necunoscute, unde te poți opri pentru a bea o cafea, a lua o gustare sau a te odihni. În prezent, în majoritatea țărilor, poți merge liniștit știind că există o benzinărie plasată strategic între două orașe, astfel încât să poți alimenta cu benzină sau motorină.

Lisa Woodruff, Vicepreședinte și Global Head of Retail pentru Turner & Townsend, o companie independentă de consultanță pentru construcții și proiecte de capital, a declarat că „Benzinăriile care doresc să își construiască rețeaua de încărcare vor trebui acum să schimbe serviciile și produsele cu amănuntul pe care le oferă clienților pentru o tranziție de 5 minute (pentru alimentarea tradițională) cu produse și servicii adaptate pentru o tranziție de 25 până la 30 de minute (pentru încărcarea bateriei).”

Există oportunități în oferirea de servicii cu valoare adăugată de care clienții pot beneficia. Fluxurile de venituri pot fi generate din vânzările de alimente, băuturi și tutun, care reprezintă în prezent cel puțin o treime din vânzările benzinăriilor. Benzinăriile ar putea face ca oprirea să fie mai mult percepută ca o experiență, în timp ce acum, majoritatea benzinăriilor sunt de tipul „alimentează și pleacă”. De asemenea, pot fi generate venituri din publicitate pe măsură ce oamenii stau confortabil în mașinile lor la stațiile de încărcare.

Trebuie luate în calcul și unele considerente, inclusiv spațiul disponibil pentru perioade mai mari de încărcare, actul fizic și timpii de nefuncționare asociați îmbunătățirilor infrastructurii și contabilizarea corespunzătoare a costurilor de funcționare a stațiilor de încărcare, precum și întreținerea inevitabilă și îmbunătățirile tehnologice. Din fericire, investitorii au ani de zile să ia în considerare și să implementeze aceste schimbări pentru a ține pasul cu timpul și a profita de schimbare.

Ce efecte se vor resimți?

În cadrul documentului dedicat exclusiv industriei auto, specialiștii menționează câteva efecte directe ale noului proiect.

Printre acestea se numără:

  • Creșterea prețului de producție pentru mașinile noi – se estimează faptul că o mașină nouă vândută în anul 2030 va avea un preț de producție mai mare cu 300 – 550 de euro decât în prezent. Costurile de producție ale unei mașini noi în anul 2040 vor fi cu 1.400 – 1.700 de euro mai mari. 
  • Scăderea costului total de întreținere pentru cumpărător – UE susține că totalul costurilor pe care un proprietar le va avea de suportat, va scădea cu 330 – 600 de euro pentru o mașină nouă cumpărată în 2030, cu 970 – 2.200 de euro în 2035 și cu 2.800 – 3.100 de euro în 2040. Pentru cei care vor cumpăra mașini second-hand costul va fi mai mic cu 860 – 1.600 de euro pentru o mașină din 2030 și cu 4.600 – 5.100 de euro pentru o mașină din 2040.
  • Creșterea producției de baterii în Europa – în 2019, în Europa au fost produse doar 200.000 de baterii pentru mașini electrice, comparativ cu 400.000 de baterii produse în  Statele Unite sau cu un milion de acumulatori fabricați în China. Se estimează că producția de baterii din Europa va depăși cererea în preajma anului 2025.
  • Creșterea consumului de energie electrică – previziunile emise de Uniune arată că în anul 2030 mașinile electrice vor consuma 2.8% din producția europeană de energie electrică, iar acest procent va crește până la aproximativ 11% în anul 2040.

Sunt șanse reale să se întâmple asta?

Nu poate fi contestat faptul că industria auto va juca un rol cheie în planul Uniunii Europene de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în anul 2050. De altfel, acest lucru nu ar trebui să ne mire, întrucât cifrele sunt destul de clare: 7% din Produsul Intern Brut al Uniunii Europene este generat de industria auto, aceasta oferind locuri de muncă directe și indirecte pentru 14.6 milioane de oameni. În plus, anual, industria auto investește în cercetare în jur de 70 de miliarde de euro. 

Noul proiect al Comisiei va fi propus spre aprobare tuturor statelor membre și apoi va fi supus la vot în Parlamentul European. Este estimată o durată de timp de circa 2 ani pentru întreaga procedură, astfel proiectul ar putea fi adoptat în cursul anului 2023.

Surse:

Share.

Related Posts