Ce înseamnă conceptul de casă pasivă?

În contextul fenomenului de încălzire globală, ne îndreptăm cu pași înceți, dar siguri către soluții din ce în ce mai puțin dăunătoare mediului înconjurător. Conform ultimelor studii, încălzirea globală ar trebui limitată la sub 2°C. În acest sens, ca o soluție pe termen lung, fiecare țară este încurajată să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră (GES) pentru a rămâne sub acest nivel, cu scopul de a realiza trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon de până la 80% în 2050.

În sectorul imobiliar, ideea de a revoluționa piața prin introducerea unor tipuri de construcții independente din punct de vedere energetic, cu efecte nocive asupra mediului cât mai reduse, a dat naștere conceptelor de casă verde, casă sustenabilă sau casă pasivă.

Ne vom concentra atenția în cele ce urmează asupra conceptului de casă pasivă – ce este, care sunt avantajele construirii unei astfel de case și cum poți obține o certificare în acest sens.

Ce este o casă pasivă?

Este o casă al cărei consum de energie se apropie de zero, având  un impact minim asupra mediului înconjurător. Se utilizează termenul de „pasiv” deoarece face referire la modalitatea prin care se realizează încălzirea locuinței și anume pasiv – prin recuperarea de căldură, în contextul în care pierderile sunt reduse aproape complet.

Pe scurt, casa pasivă este o locuință care nu are nevoie de surse exterioare de energie pentru a asigura procesele de încălzire și răcire.

Conceptul este unul relativ nou introdus în România și a pătruns pe piață ca o soluție a problemelor întâlnite în sistemele tradiționale de încălzire. Astfel, noțiunea de casă pasivă respectă 5 criterii de bază: izolare, vitraje, închiderea exterioară, punți termice și sistem de ventilare.

Avantajele unei case pasive

Dacă îți surâde ideea de casă pasivă trebuie, în primul rând, să cunoști toate avantajele acestui tip de construcție și implicațiile financiare pe care le presupune. Deoarece necesită soluții și materiale cu o performanță modernă, costurile inițiale vor fi mai ridicate pentru construcția unei case cu astfel de specificații, comparativ cu prețurile necesare pentru construcția unei case convenționale. Însă, vei observa pe termen lung, o amortizare foarte bună a investiției. În susținerea acestei afirmații, îți prezentăm principalele avantaje ale unei case pasive:

• Costuri mai mici ale facturilor de utilități – modul în care casele pasive sunt concepute elimină nevoia de a folosi sisteme de încălzire tradiționale, indiferent de tipul de climă mai mult sau mai puțin prietenos – nu sunt condiționate de factorii climatici, ci sunt adaptate la clima zonală. Prin urmare, izolarea foarte puternică la nivelul pereților, acoperișurilor și a ferestrelor reduce semnificativ bilanțul energetic, datorită eficienței sale extrem de ridicate. Casele pasive folosesc energia solară și pot asigura, vara, doar prin sistemul de umbrire, un climat interior plăcut și constant. Studiile arată că la o casă pasivă executată corect, costul întreținerii anuale ajunge să fie de până la cinci ori mai mic comparativ cu o casă convențională construită după norme actuale.

• Creșterea calității aerului interior – datorită ventilației mecanice controlate, se creează un circuit continuu în care aerul poluat din interior este purificat cu aer proaspăt din afara locuinței. Așadar, locuitorii unei case pasive se bucură de un aer filtrat, cu o concentrație foarte scăzută de CO2 și alți compuși chimici dăunători. Acest aspect influențează în mod pozitiv și calitatea vieții persoanelor ce aleg să locuiască sub un astfel de acoperiș. Mai exact, filtrele care se regăsesc în sistemele de ventilație împiedică pătrunderea în casă a particulelor de praf, impurităților și alergenilor. Potrivit Passive House Institute US, acest sistem de ventilație echilibrat menține umiditatea din interiorul casei la un nivel confortabil cuprins între 30 și 60%.

• Flexibilitatea materialelor de construcții utilizate – casele pasive nu sunt condiționate de utilizarea unor materiale de construcții impuse, deoarece standardul acestor case este bazat pe performanța și calitatea execuției, încurajând utilizarea de materiale locale și sustenabile, atâta timp cât se respectă principiile de proiectare, desigur. Prin urmare, ai flexibilitatea de a alege cele mai potrivite materiale în raport cu poziționarea terenului pe care îl deții și bugetul de care dispui. 

Diferențe între casa pasivă și casa verde

Nu e de mirare faptul că aceste două concepte sunt ușor confundabile. Scopul lor de bază este acela de a reduce factorii poluanți și costurile energetice în timp și de a-ți oferi un confort ridicat. Diferențele constau în nuanțe, abordarea modalității de construcție și specificul legal.

Așadar, dacă clădirile verzi sunt concepute astfel încât elementele constructive să fie ușor demontabile, să permită o reciclare totală, iar sursele de energie termică și electrică să fie obținute din sisteme neconvenționale sau din natură, conceptul de casă pasivă rezidă într-un consum foarte mic de energie necesar asigurării unui ambient confortabil.

Un alt aspect care rupe raportul de congruență între cele două concepte este faptul că o casă pasivă, în comparație cu o casă verde, trebuie să îndeplinească cerințe exigențe referitoare la consumul de energie utilizat în procesele de răcire și încălzire. În schimb, conceptul de casă verde impune cerințe minime de calitate pentru a fi incluse în această categorie.

Analizează ambele opțiuni și decide care e cea mai potrivită pentru tine! Poți afla cu ușurință cum să gândești o clădire verde pentru a obține certificare internațională.

Pașii necesari pentru a obține o certificare

Singura entitate care poate acredita o casă pasivă este Institutul Casei Pasive (PHPP – Passive House Planning Package) din Darmstadt, Germania. Dacă ești pasionat de domeniu poți analiza prin studiu individual documentația oferită de către institut. Documentația conține toate informațiile aferente realizării etapelor de proiectare necesare în construirea unei case pasive.

Proiectarea și execuția necesită respectarea în detaliu a etapelor tehnologice. Bilanțul energetic al unei case pasive se calculează printr-un program de calcul special gândit de către PHPP. Acest program ia în considerare toate detaliile importante, cum ar fi termoizolația, punțile termice, etanșeitatea, amplasarea clădirii, umbrirea sau sistemul de ventilație. Te sfătuim să apelezi la arhitecți și ingineri certificați prin absolvirea cursurilor PHPP pentru a parcurge aceste etape.

Venim în ajutorul tău cu o lista de criterii de bază pe care trebuie să le îndeplinească întotdeauna casele pasive:

• Necesarul specific de energie pentru încălzire ≤ 15 kWh/m² pe an sau
• Necesarul specific maxim de energie pentru încălzire ≤ 10 W/m² pe an;
• Etanșeitate n50 ≤  0,6h-1
• Necesarul specific de energie primară ≤ 120 kWh/m² pe an. 

Restul criteriilor de certificare țin de cele două aspecte despre care îți povesteam mai devreme (proiectarea și execuția) și implică o documentare riguroasă în prealabil. În final, casa va fi testată pentru pierderi de temperatură pentru care trebuie să apelezi la firme atestate.

Deși decizia de a locui într-o casă pasivă necesită un efort semnificativ de implicare din partea ta – și asta pentru că implică o înțelegere integrală a principiilor care contribuie la mentenanța acesteia – avantajele palpabile pe termen lung primează: scăderea drastică a facturilor de energie, confortul sporit și aportul la conservarea mediului înconjurător pentru generațiile viitoare. Dacă mai punem și faptul ca beneficiezi de un confort ridicat, de aer curat și purificat cu impact pozitiv asupra sănătății, îți spunem sincer că e momentul să iei în considerare construirea unei case pasive!

Surse:

• Schimbările climatice: Întrebări și răspunsuri cu privire la foaia de parcurs pentru trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon în 2050
• Eficienta energetica intre necesitate si obligatie
• Case verzi, case pasive, case sustenabile: viitorul în construcții începe cu ele!
• Ce sunt casele pasive
• Casa pasiva
• Ce este o casă pasivă?