Conceptul de „comunități de energie” a câștigat tot mai mult teren în Europa, reprezentând o oportunitate de implicare directă a cetățenilor în procesul de tranziție către un sistem energetic mai sustenabil. Românii ar putea beneficia de reduceri semnificative la facturile de energie electrică, în cazul implementării acestui model la nivel național, relevă un studiu realizat de Greenpeace România.
La nivelul Uniunii Europene se estimează că, în prezent, 4% dintre cetățeni sunt implicați în comunități de energie, existând 9.000 de astfel de entități. Majoritatea comunităților de energie utilizează energia solară, și într-o proporție mai mică, biomasa, în special în mediul rural.
Comunitățile de energie din Europa au generat venituri de două până la opt ori mai mari pentru comunitățile locale decât capacitățile similare de energie regenerabilă dezvoltate de actori privați din afara comunității, relevă sursa citată. Calculele efectuate în șapte state europene care au adoptat acest model indică economii anuale la factura de energie electrică de până la 62% și o recuperare a investiției, în funcție de tehnologia folosită, între 2 și 7 ani, în condițiile unei investiții medii per gospodărie de 2.400 euro.
Măsuri implementate la nivel UE
Statele europene au implementat măsuri pentru acoperirea parțială a cheltuielilor de capital și a celor operaționale. Printre măsurile implementate se numără:
– exceptarea comunităților de energie de la licențele de furnizare și producție;
– derogări de la anumite reguli de piață;
– ghișee unice pentru oferirea de sprijin tehnic, administrativ și financiar;
– tarife de rețea reduse pentru energia produsă și consumată în interiorul comunității;
– acces preferențial la sistemele naționale de sprijinire a energiei regenerabile, precum tarifele feed-in sau Contractele pentru Diferență, sau chiar scheme de finanțare dedicate.
Conform studiului Greenpeace, în România nu există până la acest moment nicio formă de finanțare publică dedicată comunităților de energie sau de sprijin informațional, deși a trecut mai bine de un an de la adoptarea OUG 163/2022, legislația națională care transpune Directiva europeană, RED II.
Provocări și obstacole
Obstacolele întâmpinate de comunitățile de energie din România:
- lipsa finanțării;
- lipsa unui cadru legislativ mai detaliat sau anumite ambiguități legislative specifice;
- lipsa spiritului asociativ.
Chiar și așa, în România s-a dezvoltat, la nivelul întregii țări, o mișcare ambițioasă de proiectare a unor comunități de energie. Avem la acest moment 21 de proiecte de comunități de energie, dintre care două au și reușit să se înființeze și să funcționeze, în limitele cadrului legal existent (Cooperativa de Energie și Între Vecini).
Mai bine de jumătate dintre proiectele de comunități de energie identificate sunt inițiate de autorități publice locale. Deși numai două comunități funcționează în practică în prezent, alte 10 proiecte sunt în stadiu conceptual avansat, iar restul de până la 21 se află la un nivel incipient.
Tehnologia preferată de inițiatorii de comunități de energie din România este cea a panourilor fotovoltaice, existând un singur proiect care utilizează biomasa pentru acoperirea consumurilor de energie termică la nivel local. Deși inițiate de indivizi cu puternic spirit antreprenorial și cu o experiență tehnică dezvoltată în domeniul energiei, comunitățile românești de energie suferă în prezent de o capacitate slabă de advocacy și reprezentare.
În România, scopul tuturor inițiativelor identificate este unul necomercial, profitul nefăcând parte din motivația inițiatorilor. Spre deosebire însă de tendința europeană, unde liderii comunităților de energie au o puternică motivație ecologistă, în România mai bine de jumătate dintre inițiative plasează sărăcia energetică drept element motivațional principal.
Studiul integral este disponibil aici.