Efectele ascunse ale Bitcoin asupra mediului: pentru a compensa emisiile de carbon ar trebui plantați 3,9 miliarde de copaci

Sectorul criptomonedelor oferă oportunități și beneficii valoroase, dar are un impact major asupra mediului, aspect trecut cu vederea sau neglijat. Pentru a compensa emisiile de CO₂ generate de criptarea Bitcoin în perioada 2021-2022 ar trebui plantați 3,9 miliarde de copaci, ocupând o suprafață echivalentă cu mărimea Olandei, Elveției sau Danemarcei sau cu 7% din pădurea tropicală amazoniană, relevă un studiu al Universității Națiunilor Unite (UNU).

Minarea la nivel global a Bitcoin este dependentă de combustibilii fosili și, pe lângă amprenta semnificativă de carbon, are efecte îngrijorătoare asupra apei și solului.

Creșterea extraordinară a prețului criptomonedelor, în deceniul precedent, a dus la investiții uriașe în acest sector. Fără îndoială, monedele digitale au câștigat încrederea investitorilor de top din întreaga lume, de la marile corporații și milionarii din tehnologie până la infractori și cei care se ocupă cu spălarea de bani și fraude.

Datorită sistemelor de înregistrare a tranzacțiilor și altor progrese tehnologice, monedele digitale constituie acum un element avansat al sistemului financiar modern din întreaga lume. Se spune că acestea au chiar potențialul de a destabiliza și cele mai puternice monede din lume.

Creșterea vertiginoasă a pieței criptomonedelor este comparabilă cu goana după aur.

Cu toate acestea, această piață captivantă are și o parte întunecată, ascunsă. Minarea criptomonedelor poate avea un impact major asupra mediului, asupra climei, apei și solului, potrivit unor noi cercetări efectuate de oamenii de știință ai UNU.

Bitcoin este cea mai renumită și populară criptomonedă. Acest lucru i-a motivat pe oamenii de știință să evalueze impactul acestei monede asupra mediului, în întreaga lume, analizând activitățile a 76 de țări care au minat Bitcoin în perioada 2020-2021. Rezultatele sunt șocante. Pe lângă o amprentă de carbon substanțială, activitățile de minare a Bitcoin la nivel global lasă amprente semnificative și în ceea ce privește apa și solul.

Potrivit rezultatelor studiului, publicate de Universitatea Națiunilor Unite și de revista Earth’s Future, în perioada 2020-2021, rețeaua globală de minare a Bitcoin a consumat 173,42 TWh de energie electrică. Acest lucru înseamnă că, dacă Bitcoin ar fi fost o țară, consumul său de energie s-ar fi situat pe locul 27 în lume, înaintea unei țări precum Pakistan, care are o populație de peste 230 de milioane de locuitori. Amprenta de carbon rezultată a fost echivalentă cu cea a arderii a 84 de miliarde de kilograme de cărbune sau a funcționării a 190 de centrale electrice alimentate cu gaze naturale. Pentru a compensa această amprentă, ar trebui să plantăm 3,9 miliarde de copaci, acoperind astfel o suprafață aproape egală cu cea a Olandei, a Elveției sau a Danemarcei sau echivalentul a 7% din pădurea amazoniană.

În această perioadă, amprenta de apă a Bitcoin a fost similară cu cantitatea de apă necesară pentru a umple peste 660.000 de piscine olimpice, suficient pentru a satisface nevoile actuale de apă menajeră a peste 300 de milioane de persoane din zonele rurale din Africa Subsahariană. Amprenta ecologică a activităților de minare a Bitcoin, tot la nivel mondial, a fost de 1,4 ori mai mare decât suprafața orașului Los Angeles.

Cercetătorii UNU au raportat că minarea de Bitcoin se bazează în mare măsură pe sursele de energie fosilă, cărbunele reprezentând 45% din mixul de aprovizionare cu energie al Bitcoin, urmat de gazele naturale (21%).

Energia hidroelectrică, o sursă de energie regenerabilă cu un impact semnificativ asupra apei și a mediului, este cea mai importantă sursă de energie regenerabilă a rețelei minare a Bitcoin, asigurând 16% din cererea de energie electrică a acesteia.

Energia nucleară are o pondere considerabilă de 9% în mixul de aprovizionare cu energie al Bitcoin, în timp ce sursele regenerabile, precum energia solară și eoliană, furnizează doar 2% și 5% din totalul energiei electrice utilizate de Bitcoin.

China, de departe, a fost țara care a produs cele mai multe criptomonede. Pentru a compensa emisiile de carbon generate de operațiunile minare a Bitcoin din China, care au utilizat cărbune intensiv între 2021-2022, ar trebui să plantăm aproximativ 2 miliarde de copaci, acoperind o suprafață echivalentă cu cea a Portugaliei și Irlandei, împreună, sau de 45.000 de ori mai mare decât suprafața pe care o are Central Park din New York. În afară de China, printre primele 10 țări din lume care au minat Bitcoin în 2020-2021 se numără Statele Unite, Kazahstan, Rusia, Malaezia, Canada, Germania, Iran, Irlanda și Singapore.

Norvegia, Suedia, Thailanda și Marea Britanie se numără printre țările care se află în top 10 atunci când se ia în considerare amprenta de apă sau ecologică (amprenta asupra solului) a activităților lor de minare a Bitcoin.  Împreună, primele 10 țări sunt responsabile pentru 92-94% din amprenta globală de carbon, apă și sol generată de Bitcoin.

Cercetătorii de la UNU fac o serie de recomandări cu privire la posibilele intervenții ale guvernelor pentru a monitoriza și a atenua impactul criptomonedelor asupra mediului. De asemenea, aceștia sugerează investiții în alte tipuri de monede digitale care sunt mai eficiente în ceea ce privește consumul de energie și mai puțin dăunătoare. De asemenea, studiul solicită să se acorde atenție și impactului transfrontalier și transgenerațional al minării de criptomonede.

Concluziile studiului, pe scurt:

• Sectorul criptomonedelor oferă oportunități și beneficii valoroase, dar are un impact major asupra mediului, aspect trecut cu vederea, neglijat.

• Bitcoin, cea mai populară criptomonedă, are un impact îngrijorător asupra climei, apei și solului.

• Prețul Bitcoin și consumul de energie necesar pentru criptare sunt strâns conectate.

• O creștere de 400% a prețului Bitcoin din 2021 până în 2022 a dus la o creștere de 140% a consumului de energie al rețelei mondiale de criptare Bitcoin.

• În perioada 2020-2021, China a fost țara cu cea mai intensă activitate de minare a Bitcoin din lume, urmată de SUA, Kazahstan, Rusia, Malaezia, Canada, Germania, Iran, Irlanda și Singapore.

• Pe lângă țările menționate, Suedia, Norvegia, Singapore și Marea Britanie se numără printre principalii contribuitori la nivel mondial la amprenta de carbon, apă și sol generată de Bitcoin.

• 67% din energia electrică consumată pentru criptare în 2020-2021 a fost produsă din hidrocarburi/combustibili fosili.

• În calitate de sursă principală de energie pentru criptare, cărbunele a furnizat 45% din totalul energiei utilizate pentru minarea Bitcoin la nivel global, în perioada menționată.

• Activitatea de minare a generat peste 85,89 Mt de CO₂.

• Numai emisiile de gaze cu efect de seră generate de Bitcoin ar putea fi suficiente pentru a împinge încălzirea globală dincolo de obiectivul Acordului de la Paris de a menține încălzirea climatică antropogenă sub 2 grade Celsius.

• Primele zece țări care minează Bitcoin sunt împreună responsabile pentru 92-94% din amprenta globală de carbon, apă și sol a Bitcoin.

• Pentru a compensa emisiile de CO₂ generate de criptare în 2021-2022, ar trebui plantați 3,9 miliarde de copaci, ocupând o suprafață echivalentă cu mărimea Olandei, Elveției sau Danemarcei sau cu 7% din pădurea tropicală amazoniană.

• Generarea de Bitcoin din China, țară care utilizează intensiv cărbunele, a produs peste 41 Mt CO₂ în 2020-2021.

• Doar pentru a compensa amprenta de carbon a acestor operațiuni Bitcoin din China, este nevoie de aproximativ 2 miliarde de copaci, care ar ocupa o suprafață echivalentă cu suprafața Portugaliei și Irlandei, împreună, sau de 45.000 de ori mai mare decât suprafața Central Park din New York.

• Energia hidroelectrică, o resursă energetică cu un impact major asupra apei și a mediului, este principala sursă de energie regenerabilă de electricitate pentru Bitcoin, acoperind peste 16% din cererea totală de electricitate necesară rețelei mondiale de minare Bitcoin.

• Energia nucleară generează 9% din totalul energiei electrice utilizate pentru minarea de Bitcoin la nivel mondial.

• Doar 2%, respectiv 5% din totalul energiei electrice utilizate provine din surse de energie regenerabilă, solară și eoliană.

• În 2020-2021, amprenta de apă la nivel global urmare a operațiunilor de minare Bitcoin a fost de 1,65 km³, depășind consumul casnic de apă a peste 300 de milioane de persoane din zonele rurale din Africa Subsahariană.

• Amprenta terestră/la sol a rețelei globale de criptare a fost de peste 1.870 de km² – de 1,4 ori mai mare decât suprafața orașului Los Angeles.

• Cota de criptare Bitcoin a Chinei a scăzut de la 73% (în anul 2020) la 21% (în 2022) urmare a intervențiilor guvernamentale, în timp ce cotele Statelor Unite și Kazahstanului au crescut cu 34% și, respectiv, 10%.

• Țările cu prețuri mici la electricitate, cum ar fi Kazahstan, unde energia electrică este de trei ori mai ieftină decât în SUA, sunt adevărate „raiuri” pentru criptarea de Bitcoin, oferind stimulente financiare majore pentru aceste operațiuni, care se bazează în mare măsură pe surse de energie neregenerabilă.

• Este nevoie de intervenții urgente în materie de reglementare și de progrese tehnologice pentru a diminua impactul asupra mediului al acestui sector care este într-o fază de dezvoltare accelerată.

Sursa:

UN Study Reveals the Hidden Environmental Impacts of Bitcoin: Carbon is Not the Only Harmful By-product | United Nations University (unu.edu)

https://pixabay.com/photos/bitcoin-money-decentralized-virtual-2008262/