Acțiuni în domeniul eficienței energetice în 2018
La nivelul Uniunii Europene Comisia Europeană propune măsuri pentru un viitor sustenabil al statelor membre și un nivel de trai mai bun pentru locuitori. Aceste măsuri privesc diverse domenii, precum creșterea economică, alocarea forței de muncă, eficientizarea resurselor, invoarea și educația.
Pentru îmbunătățirea eficienței energetice, una dintre cele mai relevante măsuri propuse de către Comisie este Strategia Europa 2020, care vine cu o serie de reglementări pentru statele membre, pentru perioada 2010-2020. La rândul lor, fiecare stat membru trebuie să implementeze la nivel național măsuri pentru a ajunge la rezultatele dorite.
În domeniul eficienței energetice, Comisia previzionează necesitatea reducerii cu 19% a consumului de energie primară prognozat (52,99 milioane tep), la nivelul UE.
Pentru realizarea acestui obiectiv, ar trebui ca în 2020 consumul de energie primară să fie de 42,99 mil. tep, iar consumul final de energie să fie de 30,32 milioane tep. La nivel național se iau măsuri pentru atingerea acestor obiective, prin Planul Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică, propus de ANRE (Autoritatea Națională privind Reglementarea în domeniul Energetic), și care se întinde pe parcursul 2017-2020.
Rezultatele acestor măsuri sunt analizate de către experții autorizați ANRE, iar în funcție de acestea, experții vin cu propuneri pentru următoarele măsuri.
Planul Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică 2017-2020 are două componente:
- Pentru sistemul de alimentare cu energie, cu sub-obiectivele următoare:
- Planul Naţional de Investiţii
- Reducerea consumului propriu tehnologic (CPT) în rețelele de distribuție
- Reducerea consumului propriu tehnologic (CPT) în rețelele electrice de transport
- Promovarea cogenerării de înaltă eficienţă
- Continuarea programului „Termoficare 2006-2020 – Căldură şi Confort”
- Pentru consumatorul final de energie
- Contorizare inteligentă
- Eficienţa energetică în sectorul industrial
- Eficienţa energetică în sectorul construcţii
- Eficienţa energetică în sectorul rezidenţial
- Eficienţă Energetică în sectorul servicii
- Eficienţă Energetică în sectorul transporturi
- Eficienţă Energetică în sectorul agricultură
Obiectivele urmărite prin Planul Național de Investiții sunt:
- Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru producătorii de energie pe bază de combustibili fosili; prin aceasta se dorește protejarea mediului.
- Modernizarea sectorului de generare a energiei electrice poluatoare; prin aceasta se dorește creșterea eficienței energetice.
Pentru realizarea acestor obiective au fost luate mai multe acțiuni, cum ar fi alocarea unor certificate de emisii de gaze în mod gratuit, precum și acordarea de finanțări nerambursabile pentru un număr de investiții autorizate de Comisia Europeană, prin Planul Național de Investiții.
Perioada de implementare este 2013 – 2020, iar investițiile pentru modernizarea sistemului energetic vor fi monitorizate în continuare timp de 5 ani după termen. Printre obiectivele incluse în planul de modernizare se numără o serie de centrale noi pe gaz, precum și modernizarea producției de energie electrică pe bază de cărbune și lignit.
Rezultate
Până acum, două investiții au fost finalizate cu succes în 2018, în speță construcția Ciclului combinat cu turbină pe gaz din comuna Brazi, beneficiar OMV Petrom SA, și reabilitarea și modernizarea blocului energetic nr. 4 pe lignit – Sucursala Electrocentrale Rovinari, beneficiar S.C. CE Oltenia S.A.
Ciclul combinat cu turbină pe gaz a adus o reducere de emisii de CO2 de 1.430.114t pe an și a atras o economie de energie de 345.788 tep/an (tep – “tone echivalent petrol”, unitatea de măsură pentru producția sau consumul de energie).
Reabilitarea și modernizarea blocului energetic nr. 4 pe lignit a adus o reducere de emisii CO2 de 170.265t pe an și o economie de energie de 17.150 tep/an.
Per total, pe anul 2018 ANRE își propusese o economie de 100.000 tep, prin Planul Naţional de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice 2018, iar valoarea realizată în fapt a fost de 362.938 tep, deci de aproximativ 4 ori mai mult decât s-a preconizat.
Reducerea consumului propriu în rețelele electrice de distribuție
Pentru a reduce consumul propriu tehnologic (CPT) în rețele, operatorii de distribuție au implementat o serie de măsuri care să asigure eficiența energetică și reducerea pierderilor de energie în rețea.
Printre aceste măsuri se numără:
- securizarea și înlocuirea dispozitivelor de măsurare;
- implementarea sistemelor de măsurare inteligentă;
- reconfigurarea rețelei de joasă tensiune;
- echilibrarea încărcării fazelor rețelei;
- modernizarea branșamentelor pe proprietăți;
- modernizarea posturilor și a stațiilor de transformare;
- înlocuirea transformatoarelor de medie și joasă tensiune cu echipamente performante pentru a reduce pierderile.
Rezultate
La nivelul anului 2018 au fost înregistrate economii la consumul de energie semnificative, pe toate zonele în care au fost efectuate modernizări ale rețelelor și implementarea de echipamente performante.
Astfel, la nivelul zonei Oltenia, pentru 2018 a fost înregistrată o economie la energie de 713,044 tep (tone echivalent petrol), în vreme ce în Muntenia Nord s-au economisit 125,060 tep, în Banat 823,290 tep, în Muntenia 1.102, 680 tep și în Dobrogea 805,940 tep.
În Transilvania au fost înregistrate economii la energie în total de 952,64 tep, iar în zona Moldovei 418 tep. În total, economia de energie s-a ridicat până la 4.940,654 tep pentru toate zonele.
Promovarea cogenerării de înaltă eficienţă
Ce este cogenerarea? Este un proces prin care se poate produce simultan energie electrică și energie termică în aceeași instalație. Procesul implică generarea de energie de înaltă calitate, cu randament și eficiență ridicate. Prin cogenerare se pot reduce semnificativ pierderile de energie, precum și emisiile poluante.
Prin cogenerarea de înaltă eficiență se poate obține o economie ridicată de energie primară, spre deosebire de valorile obținute din producția separată de energie electrică și energie termică.
În România, promovarea cogenerării se face prin planuri de investiții numite „scheme de sprijin”, care sunt aprobate prin hotărâri ale Guvernului sau autorizate de Comisia Europeană, după caz. În 2018 au fost emise 15 decizii privind cantitățile de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficiență din surse regenerabile.
Măsuri luate pentru creșterea eficienței energetice pentru utilizatorul final
Contorizare inteligentă
Instalarea de sisteme inteligente de măsurare a consumului de energie are multiple beneficii în economisirea de energie.
Sistemele de măsurare inteligentă includ contoarele inteligente, care comunică electronic cu stațiile de măsurare, stocare și prelucrare a datelor de la locul de consum. Contoarele transmit indexul înregistrat în mod automat, la intervale de timp stabilite și cu mare acuratețe. Astfel se evită facturarea în baza estimărilor, în schimb se facturează consumul real.
Prin aceste contoare se pot realiza acțiuni de deconectare / reconectare la distanță, ceea ce reduce din cheltuielile de deplasare. Mai mult, ele trimit notificări atunci când detectează erori la alimentare și astfel previn pierderile de energie.
Operatorii de distribuție planifică implementarea acestor sisteme ca locații și calendar, apoi transmit propunerile către ANRE, care le aprobă printr-un propunere de decizie. Vezi mai multe detalii aici.
Eficienţa energetică pe sectoare de activitate
Sectorul industrial beneficiază de ajutor de stat pentru implementarea de metode pentru creșterea eficienței energetice. Pentru perioada 2013 – 2020 principalul obiectiv pentru creșterea eficienței energetice este promovarea producerii de energie din surse regenerabile, prin acordarea de certificate verzi anumitor întreprinderi selectate.
Pentru anul 2018 a fost prevăzută o reducere a consumului de energie în industrie, de 66.200 tep, iar valoarea realizată în cadrul programului este de 187.838 tep.
În sectorul construcții, consumul cel mai semnificativ (peste 50%) este cel de combustibil pentru transport materiale și operare utilaje. În cazul vehiculelor de transport, măsurile pentru reducerea consumului de energie se referă la menținerea vehiculelor în parametri optimi. Alte măsuri pentru eficientizarea consumului de energie includ modernizarea sistemelor de încălzire și iluminat în hale sau achiziția de utilaje eficiente energetic. Pentru anul 2018 implementarea acestor măsuri a adus o economie energetică de 1175 tep.
În sectorul rezidențial măsurile necesare pentru creșterea eficienței energetice sunt legate de reabilitarea termică a blocurilor și locuințelor, precum și de achiziția de echipamente electrice moderne, care consumă energie eficient. Reabilitarea termică a blocurilor și locuințelor implică atât izolarea termică a pereților și parapeților, cât și modernizarea sistemelor de încălzire și distribuție a agentului termic. În unele cazuri se mai pune problema instalării unor sisteme de producere a energiei din surse regenerabile și transformarea în acest fel a blocurilor sau locuințelor în prosumatori.
În 2018, economia de energie obținută prin implementarea măsurilor de eficiență măsurate pe parcursul 2011 – 2017 în clădirile rezidențiale selectate în Programul național a fost de 4.366.243,10 kWh sau 375 tep. În acest sector finanțările au venit și din alte programe, cum ar fi Programul Operațional Regional 2014 – 2020, pe fonduri europene, care a adus până în 2018 o economie la energie de 62.455 tep.
În sectorul servicii implementarea măsurilor de eficiență energetică implică reabilitarea termică a clădirilor guvernamentale, a clădirilor publice și semi-private precum primării sau școli, birouri, spații comerciale, a sistemului de iluminat public și a sistemelor publice de alimentare cu apă.
În 2018 economia de energie înregistrată în urma măsurilor luate prin Planului național de acțiune în domeniul Eficienței Energetice este de 3520 tep, din valoarea țintă de 7000 tep.
Surse: